Lupte ca în „Mad Max” pentru minele de aur ale mercenarilor lui Putin din Mali: Al-Qaeda amenință să răstoarne guvernul aliat cu Rusia

Junta militară din Mali, susținută masiv de mercenarii ruși, este la un pas să piardă puterea. Jihadiștii afiliați cu gruparea Al-Qaeda au izolat capitala Bamako de restul țării și ar putea pune stăpânire pe minele de aur și alte resurse minerale exploatate de guvernul malian și aliații săi din Rusia.

În cadrul summitului Rusia-Africa din 2023, de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin și-a justificat atacul asupra Ucrainei spunând că autoritățile de la Kiev ar fi fost ilegitime pentru că au ajuns la putere „în urma unei lovituri de stat”.

În mod ironic, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost ales în mod democratic, patru dintre liderii africani care au participat la întâlnirea din Rusia au ajuns cu adevărat la putere în urma unei lovituri de stat: Azali Assoumani din Comore, Faustin-Archange Touadera din Republica Centrafricană, Ibrahim Traore din Burkina Faso și Assimi Goita din Mali.

În cazul statului Mali, actualul lider a avut nevoie de două lovituri de stat ca să se declare noul președinte al țării, fără organizarea unor alegeri și fără niciun alt proces democratic.

Legitimitatea mai mult decât îndoielnică a autorității lui Goita, precum și sancțiunile impuse de UE, Marea Britanie și SUA și neîncrederea sa în propriile forțe armate, l-au transformat pe liderul malian într-un partener ideal al Kremlinului, scrie The Insider.

Guvernul din Mali i-a plătit cu 10 milioane de dolari pe an pe mercenarii ruși

Autoritățile ruse erau pregătite să îi ofere arme, bani, sprijin diplomatic și chiar și trupe, în schimbul resurselor naturale ale țării. Mali deține unele din cele mai mari zăcăminte de aur și alte tipuri de minerale de pe întreg continentul african.

Una din primele decizii luate de Goita, după ce a ajuns la conducerea statului, a fost să încheie cooperarea cu Franța și să îi invite pe mercenarii ruși din Grupul Wagner în țară.

La scurt timp după această decizie, și trupele de menținere a păcii din partea ONU au părăsit Mali, astfel că trupele ruse au devenit singurele forțe străine rămase în țară.

Guvernul din Mali le-ar fi plătit rușilor până la 10 milioane de dolari pe lună pentru a înființa baze militare, pentru a instrui soldați locali în luptele contra jihadiștilor și pentru a-i proteja pe Goita și cei din anturajul său.

În plus, Grupul Wagner și, prin extensie, Kremlinul au obținut acces la resursele naturale din Mali, în special aur, uraniu și litiu. Din cauza atacurilor jihadiștilor, însă, prezența forțelor ruse în Mali și viitorul aliatului lor în fruntea statului rămân incerte.

Capitala țării se află sub asediu. Toate drumurile din jurul orașului sunt controlate de jihadiști

Jihadiștii afiliați cu Al-Qaeda au atacat anul trecut aeroportul din Bamako și principala bază militară care apără capitala.

Autoritățile au restricționat accesul la combustibil în zonele rurale în încercarea de a opri raidurile jihadiștilor, care folosesc motociclete și camionete dotate cu mitraliere.

Planul lor a dat greș, întrucât militanții au început să vâneze cisternele care transportau combustibil înspre capitală. Până în luna septembrie a acestui an, Al-Qaeda și aliații lor au ajuns să controleze toate drumurile care duc înspre capitala Bamako, distrugând sau interceptând cele mai multe transporturi de benzină și motorină.

Bamako se află, practic, sub asediu. În doar câteva săptămâni, prețul unui litru de benzină a crescut de la 25 de dolari la 130 de dolari – mai mult de jumătate din salariul mediu lunar.

Statele Unite și țările europene și-au evacuat diplomații din Mali și și-au îndemnat toți cetățenii să părăsească țara cât mai repede, preferabil cu avionul, întrucât toate rutele terestre sunt controlate de Al-Qaeda.

În același timp, jihadiștii le cer malienilor să se revolte împotriva juntei, spunând că actualii conducători sunt „marionetele Occidentului”.

Jihadiștii transformă Mali în versiunea sahariană a Somaliei

Guvernul din Mali a ajuns în situația în care nu mai poate controla decât orașul principal și câteva mine de aur. În loc să caute o soluție pentru ridicarea blocadei, junta pare mai preocupată de găsirea persoanelor ce se fac vinovate de această situație.

Prăbușirea regimului – sau doar slăbirea sa – le-ar oferi militanților ocazia de a cuceri minele de aur și celelalte zăcăminte de minerale controlate de guvernul lui Goita și aliații săi din Rusia.

Jihadiștii transformă încetul cu încetul Mali într-o versiune sahariană a Somaliei, unde guvernul central nu controlează aproape nimic în afară de cartierul central din Mogadishu, iar diferitele grupări radicale supraviețuiesc exploatând resursele naturale ale țării.

Militanții din Mali au început deja să lanseze atacuri și dincolo de granițele țării – la finalul lunii octombrie, ei au atacat un grup de soldați din Nigeria. Al-Qaeda profită de haosul pe care l-a provocat ca să facă contrabandă, să vândă resursele pe care le-a capturat și să răpească cetățeni străini pentru a primi bani de răscumpărare.

Dacă junta militară nu reușește să oprească rapid asediul capitalei, Mali s-ar putea confrunta cu o nouă lovitură de stat și posibila venire la putere a unor conducători care sunt dispuși să negocieze cu Al-Qaeda pentru a stabiliza situația.

Editor : Raul Nețoiu