Liderul venezuelean Nicolas Maduro era convins că Statele Unite nu vor ataca Venezuela după o conversaţie cu omologul său american, Donald Trump, cu câteva săptămâni înainte de operaţiunea militară soldată cu capturarea lui Maduro, în 3 ianuarie, a relatat miercuri The New York Times, citat de EFE.
Într-un reportaj despre ultimele zile la putere ale lui Maduro, şi citând surse din ambele ţări, ziarul dezvăluie, de asemenea, că Washingtonul i-a oferit liderului de la Caracas o ultimă şansă de a pleca în exil în decembrie şi că liderul chavist nu avea încredere în succesoarea sa, Delcy Rodriguez, actuala preşedintă interimară, informează Agerpres.
O convorbire cordială
După câteva săptămâni de ameninţări la adresa Venezuelei, Trump şi Maduro au avut o convorbire de mai puţin de zece minute pe 21 noiembrie 2025, în care ambii au fost cordiali.
„Ai o voce puternică”, i-a spus Trump lui Maduro pe un ton relaxat. Liderul chavist a glumit, prin intermediul unui traducător, că preşedintele SUA ar fi şi mai impresionat dacă l-ar vedea în persoană, proaspăt ieşit din duş şi îmbrăcat.
Invitația
În timpul conversaţiei, Trump l-a invitat pe Maduro să se întâlnească la Washington, o propunere pe care liderul venezuelean a respins-o de teama unei capcane, potrivit unor surse citate de ziar. Maduro, în schimb, a propus o întâlnire într-un loc neutru, dar a fost rândul preşedintelui american de a respinge această opţiune.
Potrivit ziarului newyorkez, ambii au încheiat apelul cu impresii radical diferite: Maduro a interpretat tonul interlocutorului său ca un semn că nu va ordona un atac împotriva Caracasului şi că era încă posibil să se negocieze o soluţie demnă.
Interpretarea lui Trump. Ultimatum
Trump, la rândul său, s-a convins că liderul venezuelean nu îi ia în serios ultimatumul de a renunţa la putere. Mai mult, republicanul a fost iritat de apariţiile publice ale lui Maduro, dansând, cântând şi scandând sloganuri în engleză.
La mijlocul lunii decembrie trecut, în mijlocul embargoului petrolier impus de Statele Unite, Maduro a luat în considerare să ofere ca soluţie varianta unor alegeri anticipate, cu alegeri programate pentru 2026 şi un alt candidat chavist.
Însă Washingtonul a insistat că trebuie să renunţe imediat la putere.
Oferta finală a Casei Albe a venit pe 23 decembrie 2025, când, prin medierea Turciei, i s-a comunicat lui Maduro că Statele Unite nu îl vor urmări penal şi nu îi vor confisca averea dacă va fi de acord să plece în exil.
Potrivit unui oficial turc, Turcia nu a fost menţionată ca o posibilă destinaţie pentru exil.
Opțiunea militară
Respingerea ultimatumului de către Maduro a deschis calea pentru pregătirile finale pentru atac, programat iniţial pentru ultimul weekend din decembrie, dar amânat din cauza diverşilor factori, inclusiv vremea ploioasă din Caracas.
Rodriguez, pe atunci vicepreşedintă, fusese identificată de administraţia Trump ca o politiciană cu care ar putea colabora, deşi, potrivit ziarului, nu există indicii că ar fi fost la curent cu operaţiunea militară a Pentagonului.
Potrivit ziarului, Maduro începuse să nu mai aibă încredere în Rodriguez, care era mai pragmatică, îşi consolidase controlul asupra fondurilor publice şi promovase investiţii străine mai mari, de ceva vreme.
În ziua atacului, vicepreşedinta se afla în vacanţă pe Insula Margarita din Marea Caraibelor, iar Statele Unite au avertizat-o că Pentagonul va lansa o serie largă de atacuri dacă Venezuela refuză să coopereze.
Rodriguez s-a întors apoi la Caracas şi a preluat rolul de preşedintă interimară cu aprobarea Washingtonului.
Editor : Sebastian Eduard
