Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, a fost convocat joi la Ministerul român de Externe, în urma unor declarații pe care reprezentantul diplomatic al Moscovei le-a făcut miercuri în legătură cu scutul de la Deveselu și activitatea comisiei bilaterale care se ocupă inclusiv de problema tezarului României.
Convocarea lui Valeri Kuzmin a fost dispusă de ministrul de externe, Bogdan Aurescu.
„Partea română consideră că astfel de intervenții publice, care încearcă să creeze opiniei publice percepții eronate, nu sunt de natură să faciliteze desfășurarea unui dialog firesc, bazat pe încredere, între părți și nici să conducă la o relație predictibilă și constructivă, cu respectarea intereselor legitime ale ambelor părți. De asemenea, în viziunea părții române, respectarea angajamentelor internaționale și a dreptului internațional rămâne o condiție esențială pentru un astfel de dialog”, se arată într-un comunicat al Ministerului român de Externe.
Ca urmare, „secretarul de stat din MAE pentru afaceri strategice, Iulian Fota, i-a reiterat ambasadorului Kuzmin poziția repetată constant și clar de către România, SUA și NATO încă de la momentul negocierii Acordului româno-american privind scutul antirachetă încheiat în 2011 și inclusiv recent: facilitatea antirachetă de la Deveselu, parte integrantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, are un caracter strict defensiv, nu este îndreptată împotriva Federației Ruse – vizând exclusiv potențiale atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euroatlantic, și nu există niciun fel de intenție sau posibilitate de amplasare în cadrul acestei facilități de rachete de tip ofensiv”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul de Externe.
În legătură cu activitatea Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv cea a Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial, cu privire la care ambasadorul Federației Ruse în România a susținut în declarațiile sale de ieri, contrar realității, că tema nu ar figura pe agenda bilaterală, secretarul de stat a reamintit că următoarea sesiune a Comisiei (a șasea) urmează să fie organizată în România, conform deciziei luate de Comisie la a cincea reuniune din noiembrie 2019. Oficialul MAE a reiterat disponibilitatea MAE, care asigură secretariatul componentei române a Comisiei, de a susține și în continuare activitatea acestui for.
Ce a spus ambasadorul Valeri Kuzmin despre Deveselu
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, a afirmat miercuri că „nu există mari beneficii” în vizitarea bazei de la Deveselu, adăugând că Moscova preferă „adoptarea de tratate în scris” care să o asigure de caracterul defensiv al facilităţii militare, a relatat Agerpres.
„În Deveselu a fost lansat modelul numit MK 41. Nu sunt expert militar, dar acesta ar putea fi uşor şi rapid reajustat pentru arme strategice, de exemplu rachete de croazieră Tomahawk, iar aceste rachete de croazieră pot avea orice tip de focos, convenţional sau neconvenţional. Aceasta este ideea principală. Auzim în România că americanii v-au dat garanţii. Eu vă pot spune că baza de la Deveselu, din ceea ce ştiu eu, a fost vizitată de un reprezentant al Rusiei, doar o dată, în faza de început, când se vedea doar ceea ce urma să fie instalaţia americană din acest loc”, a arătat Kuzmin, într-o conferinţă de presă care a avut loc online.
Ambasadorul a vorbit despre nevoia de garanţii în scris care să vină de la partea americană.
„Până acum, putem spune, cel puţin din câte informaţii mi-au parvenit, că nu există mari beneficii legate de vizitarea sitului, pentru că noi ştim de aceste lansatoare. Construcţia şi capabilităţile nu sunt un mare secret la acest moment pentru întreaga comunitate militară. Şi aş adăuga că nicio garanţie verbală americană ... Dacă aveţi garanţii scrise, vă felicităm, dar noi nu avem de la americani şi vorbim de o bază americană. Garanţiile verbale sunt doar presupuneri sau doar declaraţii derutante (...), am auzit asta ani de zile, decenii, iar acum, încet-încet, aflăm că nu au nimic de-a face cu realitatea”, a afirmat diplomatul rus.
El a adăugat că „încrederea acordată Washington-ului şi NATO s-a terminat”.
„Sugerăm adoptarea de tratate în scris, cu valoare legală. Nu va schimba gradul nostru de încredere, dar va fi un pas înainte”, a punctat ambasadorul.
Totodată, ambasadorul a apreciat că dislocările de militari în ţara noastră ar putea duce la o creştere a tensiunilor din regiune și a denunțat ceea ce el a numit o „campanie de propagandă isterică împotriva Rusiei”.
„Dacă există forţe care nu sunt din regiunea Mării Negre localizate la mii sau zeci de mii de kilometri de aceste regiuni, cum am putea să le vedem ca fiind paşnice? (...) În contextul în care aceste dislocări au loc sub perdeaua de fum a campaniei de propagandă isterică împotriva Rusiei, făcând apel la dezescaladarea, de către Rusia, a situaţiei de la graniţa Ucrainei, de fapt Statele Unite şi Franţa vor contribui la escaladarea tensiunilor”, a mai afirmat Valeri Kuzmin.
Editor : Luana Pavaluca
