27 de ani de la tragedia de la Cernobîl. Accidentul nuclear au ucis peste 60.000 de oameni

Tragedie pe autostrada București-Pitești

Gest șocant făcut de tatăl lui Vlad Pascu, la ieșirea din sediul DIICOT

Prima reacție a lui Dumitru Buzatu după ce a fost prins în flagrant luând șpagă

Moartea misterioasă a unei actrițe de origine română, în Brazilia

„Conductele nu sunt zombi să să ridice din pământ”

Alertă în Filipine, din cauza unui smog vulcanic

Restricții pe un drum din Vâlcea, după o alunecare de teren din ianuarie

Accident grav între două autocare și un TIR, în Teleorman. A fost activat Planul roșu de intervenție

NASA va aduce pe Pământ cea mai mare mostră colectată până acum dintr-un asteroid

Slujba de comemorare a avut loc la 50 de kilometri de Cernobîl, în oraşul Slavutici, ridicat pentru cei care locuiau foarte aproape de centrală şi care, după accidentul din 1986 au fost forţaţi să-şi abandoneze casele. Oamenii au aprins lumânări şi au depus flori la monumentul dedicat celor care şi-au pierdut viaţa în intervenţia de la Cernobîl.

O serie de erori umane, ca şi nivelul nesatisfăcător de securitate al centralelor atomice sovietice, s-au însumat şi au produs un accident cumplit, care a devastat o zonă întinsă din Ucraina şi Belarus. A ucis mii de oameni şi a afectat aproape jumătate din Europa.

În urma unor manevre greşite, unul dintre cele patru reactoare ale centralei atomice de la Cernobîl a explodat, iar sute de tone de materiale radioactive au fost împrăştiate în atmosferă. Zona învecinată a fost evacuată, 160.000 de persoane au fost obligate să plece, iar cele două oraşe din apropiere, Cernobîl şi Pripiat, au fost părăsite complet.

Vântul a dus iniţial norii radioactivi spre Belarus, Rusia, Polonia şi Scandinavia, apoi a venit spre sud, afectând şi România.

Operaţiile de stingere a incendiului care continua să alimenteze atmosfera cu substanţe radioactive au durat până după 6 mai. Apa pompată, nisipul şi plumbul aruncate din elicoptere nu au reuşit să oprească incendiul, acesta fiind în cele din urmă stins cu ajutorul azotului lichid.

Ulterior, miezul radioactiv al reactorului a fost învelit într-un sarcofag de beton. Peste 800.000 de oameni au lucrat în următoarele luni la izolarea şi curăţarea zonei, iar 300.000 dintre ei au fost iradiaţi sever.

Peste 60.000 de oameni au murit din cauza radiaţiilor, iar alte două milioane au în continuare de suferit.  

Boli cauzate de radioactivitate, ca leucemia şi cancerul tiroidian, au ucis mii de persoane şi au afectat alte sute de mii. Mai mulţi copii s-au născut cu malformaţii în acea perioadă.

Secretomania sovietică a făcut ca Moscova să întârzie să anunţe catastrofa, întârziind astfel şi măsurile de contracarare a efectului radiaţiilor. Accidentul nuclear de la Cernobîl a impus însă adoptarea unor măsuri sporite de securitate şi a radicalizat grupările care se pronunţă pentru renunţarea la energia nucleară.