27 de ani de la tragedia de la Cernobîl. Accidentul nuclear au ucis peste 60.000 de oameni

Imaginile accidentului mortal din Râmnicu Vălcea

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

Slujba de comemorare a avut loc la 50 de kilometri de Cernobîl, în oraşul Slavutici, ridicat pentru cei care locuiau foarte aproape de centrală şi care, după accidentul din 1986 au fost forţaţi să-şi abandoneze casele. Oamenii au aprins lumânări şi au depus flori la monumentul dedicat celor care şi-au pierdut viaţa în intervenţia de la Cernobîl.

O serie de erori umane, ca şi nivelul nesatisfăcător de securitate al centralelor atomice sovietice, s-au însumat şi au produs un accident cumplit, care a devastat o zonă întinsă din Ucraina şi Belarus. A ucis mii de oameni şi a afectat aproape jumătate din Europa.

În urma unor manevre greşite, unul dintre cele patru reactoare ale centralei atomice de la Cernobîl a explodat, iar sute de tone de materiale radioactive au fost împrăştiate în atmosferă. Zona învecinată a fost evacuată, 160.000 de persoane au fost obligate să plece, iar cele două oraşe din apropiere, Cernobîl şi Pripiat, au fost părăsite complet.

Vântul a dus iniţial norii radioactivi spre Belarus, Rusia, Polonia şi Scandinavia, apoi a venit spre sud, afectând şi România.

Operaţiile de stingere a incendiului care continua să alimenteze atmosfera cu substanţe radioactive au durat până după 6 mai. Apa pompată, nisipul şi plumbul aruncate din elicoptere nu au reuşit să oprească incendiul, acesta fiind în cele din urmă stins cu ajutorul azotului lichid.

Ulterior, miezul radioactiv al reactorului a fost învelit într-un sarcofag de beton. Peste 800.000 de oameni au lucrat în următoarele luni la izolarea şi curăţarea zonei, iar 300.000 dintre ei au fost iradiaţi sever.

Peste 60.000 de oameni au murit din cauza radiaţiilor, iar alte două milioane au în continuare de suferit.  

Boli cauzate de radioactivitate, ca leucemia şi cancerul tiroidian, au ucis mii de persoane şi au afectat alte sute de mii. Mai mulţi copii s-au născut cu malformaţii în acea perioadă.

Secretomania sovietică a făcut ca Moscova să întârzie să anunţe catastrofa, întârziind astfel şi măsurile de contracarare a efectului radiaţiilor. Accidentul nuclear de la Cernobîl a impus însă adoptarea unor măsuri sporite de securitate şi a radicalizat grupările care se pronunţă pentru renunţarea la energia nucleară.