Video „Am pierdut mai mult decât în cele două crize majore ale petrolului la un loc”. Șeful AIE avertizează despre „o amenințare majoră”

Lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a avertizat luni Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), descriind o „ameninţare majoră” pentru economia mondială, notează AFP.

Replica sfidătoare a Teheranului după ce Trump a spus că va declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu al SUA: „A fost și va rămâne iraniană”

Burduja indică deciziile care au dus la criza din energie: „Închidem tot ce înseamnă combustibil fosil și mergem pe surse intermitente”

Centrala nucleară de la Cernavodă a fost închisă. Efectele deconectării reactorului 2 au început să se vadă din primele minute

Cele trei scenarii pentru viitorul energetic al României în contextul crizei actuale, explicate

Schimbare de strategie a lui Donald Trump în privința Iranului: „Ne limităm la a observa situația, cu inflația sa uriașă”

Transportatorii și fermierii ar putea să-și finanțeze carburanții în rate, cu sprijin de la stat

Expert, despre criza energetică: „E un fel de răceală zdravănă din care nu mori, există soluții”. Ce se va întâmpla cu facturile

Resturi de dronă, găsite în Marea Neagră, la 1,5 kilometri de plaja Modern din Constanța

Alertă pe litoral: două obiecte suspecte, văzute în apa mării într-o singură zi. Autoritățile intervin

„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat el la National Press Club din Canberra, referindu-se la crizele din anii 1970, potrivit Agerpres.

„La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi”, a explicat Birol.

Referindu-se, de asemenea, la repercusiunile invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, el a adăugat că această criză „reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc”.

Potrivit acestuia, cel puţin 40 de infrastructuri energetice sunt „grav sau foarte grav avariate” în nouă ţări din Orientul Mijlociu ca urmare a conflictului.

„Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală”, a avertizat el.

„Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil”, a adăugat Birol.

Strâmtoarea Ormuz, prin care trece de obicei 20% din producţia mondială de hidrocarburi, este practic blocată din cauza războiului din Orientul Mijlociu, care a început pe 28 februarie cu atacuri israeliene şi americane împotriva Iranului.

Dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea până luni seară, preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va „ataca şi distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”

Ca represalii la raidurile israeliano-americane, Iranul efectuează atacuri cu rachete şi drone împotriva infrastructurilor, în special energetice, în ţările aliate cu Washingtonul, precum şi împotriva navelor care navighează în Golf, ameninţându-le în mod specific pe cele care se aventurează în strâmtoare.

În speranţa de a opri creşterea preţurilor petrolului, Statele Unite au autorizat vineri pentru o lună vânzarea şi livrarea de petrol iranian aflat pe nave. Însă Teheranul a afirmat că nu are surplus de ţiţei pe mare.

Editor : Ș.R.