ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Războiul petrolului: exporturile americane de țiței ar lovi economia Rusiei
Îngheţarea activelor şi interdicţiile de călătorie pentru acoliţii președintelui rus Vladimir Puţin au fost măsuri mult prea moi pentru a pedepsi Rusia.
Au existat discuţii în Congresul american pentru eliberarea unor cantităţi uriaşe de petrol din rezerva de stat. Pare un gest de sacrificiu, însă SUA îşi permite o astfel de mişcare. Americanii deţin rezerve de ţiţei de aproape 700 de milioane de barili - cantitatea acoperă necesarul naţional pentru 200 de zile, în vreme ce legea impune rezerve echivalente cu consumul pe 90 de zile.
Teoretic, dacă ar vinde 500.000 de barili pe zi din rezerve, cotaţiile Brent ar coborî cu 12 dolari, până la 95 de dolari pe baril.
Ar fi o amendă gravă pentru puterea de la Moscova. Bugetul de stat este alimentat jumătate cu venituri din taxarea exporturilor de resurse energetice. Până şi contractele Gazprom-ului se bazează tot pe cotaţia la petrol.
Experţii estimează că o astfel de depreciere ar genera pentru Rusia pierderi de 40 de miliarde de dolari, adică 2% din PIB. Economia ar intra puternic în recesiune, iar statul nu ar mai avea resurse financiare pentru a se întreţine. Se deschide uşa către posibile creşteri de fiscalitate care pot alimenta nemulţumiri sociale.
Însă că o asemenea manevră trebuie să fie coordonată la nivel global. Exportatorii trebuie să menţină livrările actuale astfel ca excedentul de tiţiei din rezerva americană să-şi facă efectul în cotaţii. Iar preţurile mai mici înseamnă de fapt venituri sacrificate de companiile petroliere din întreaga lume.
Rusia a revenit pe scena mare a politicii mondiale tocmai datorită resurselor sale energetice. Încasările din cotaţiile mari au alimentat creşterea economică și posibilitatea guvernului de a cheltui mai mulţi bani, iar Rusia a putut să folosească gazele şi petrolul drept arme de politică externă. S-a manifestat ca o supraputere energetică.
Statele Unite, care au beneficiat de livrările din exploatările de şist, pot juca însă acum ca cea mai mare putere energetică a lumii.
Casă Albă a anunţat recent că guvernul va vinde 5 milioane de barili din rezerva petrolieră pentru a testa sistemul de distribuţie, inclusiv un oleoduct la care s-au executat recent lucrări. Analiștii consideră că măsura semnalează că Wahsingtonul este dispus să utilizeze rezervele de petrol dacă tensiunile din Ucraina vor escalada sau dacă livrările internaţionale de ţiţei vor fi perturbate.
S-a discutat în ultimele săptămâni despre exporturi de gaze naturale extrase din SUA către Europa, pentru a reduce dependenţa continentului de gazul importat din Rusia, însă această soluţie necesită timp, deoarece infrastructura nu a fost încă pusă la punct. Vânzarea petrolului din rezerve reprezintă însă o soluţie imediată cu impact major.
Președintele american Barack Obama a făcut ieri o vizită în Arabia Saudită, după ce a discutat cu liderii europeni despre situația din Ucraina.
Arabia Saudită este cel mai mare exportator de petrol din lume, aliat al Statelor Unite și vioara întâi în OPEC. În vremuri grele, Arabia Saudită a crescut livrările de petrol în funcție de interesele americane. Daca se va merge pe o înțelegere, saudiții vor fi afectați financiar, dar interesele strategice pot prima.
Anul trecut, Arabia Saudită a avut un excedent comercial de 103 miliarde de dolari, deci are rezerve de bani. Iar Ryadul a intrat in coliziune cu Moscova în problema Siriei. Iar când s-a ajuns la un armistițiu, saudiții au fost extrem de suprărați pe administrația americană pentru că le-au sacrificat interesele în Siria în dauna Rusiei.
Kremlinul sprijină regimul Bashar al-Assad, pe când Arabia Saudită a mers cu rebelii. Spera în instaurarea la Damasc a unui regim aliat, care să se despartă de Rusia și de rivalul regional, Iranul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
