Analiză Washington Post: Ar apăra NATO România, în cazul în care ne atacă rușii? Depinde pe cine întrebi

La 70 de ani de la crearea NATO, nu mai este clar dacă toți membrii acestei alianțe sunt în aceeași tabără, în înțelegerea conceptului de „autoapărare colectivă”, consfințit prin faimosul articol 5 al Tratatului NATO, se arată într-o o analiză Washington Post.

„Autoapărarea colectivă”  reprezintă, practic, „cheia de boltă” pe care se bazează NATO și este definită de prevederile articolului 5 al Tratatului Alianței, care prevede explicit că un atac armat împotriva unui stat membru va fi considerat „un atac armat împotriva tuturor”.

Într-un interviu acordat recent publicației Economist, președintele francez Emmanuel Macron s-a întrebat dacă acest concept de „securitate colectivă” ar putea duce la implicarea Franței în conflictul din Siria. „Ce va însemna articolul 5 mâine?”, s-a întrebat Macron cu voce tare.

Declarațiile vin în contextul în care, în această primăvară, un institut britanic de sondaje de opinie a chestionat mai multe persoane din Marea Britanie, Franța, Germania și SUA în legătură cu țările pe care ar fi dispuse să le apere, inclusiv țări din cadrul NATO.

Rezulatele studiului au arătat că majoritatea francezilor și germanilor nu sunt de acord ca Franța și Germania să sară în apărarea României, în cazul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva țării noastre.

Pe de altă parte, persoanele chestionate din Marea Britanie și SUA s-au declarat de acord cu apărarea României, în cazul unei agresiuni a Rusiei.

În schimb, în toate țările care au făcut obiectul sondajului, majoritatea celor chestionați au declarat că ar fi dispuși să apere țări precum Finlanda sau Suedia, care nu fac parte din NATO.

Astfel, la întrebarea „și-ar onora aliații NATO promisiunea de a-i apăra pe membrii atacați?”, răspunsul celor de la Washington Post este: „depinde pe cine întrebi”.

Este adevărat, se mai arată în analiza respectivă, deciziile de securitate națională nu se iau prin referendum.

Editor web: Mihnea Lazăr