Imagini video cu un general al Armatei Populare de Eliberare (APE) care a sfidat ordinele de a-şi conduce trupele în Piaţa Tiananmen şi de a reprima protestatarii studenţi din 1989 au ajuns să fie publicate online, oferind o perspectivă extrem de rară asupra eşaloanelor superioare ale armatei într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria modernă a Chinei, relatează The Guardian.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Refuzul generalului Xu Qinxian de a-şi aduce trupele din prestigioasa Armată a 38-a a APE, unitate staţionată la periferia Beijingului, în capitală a devenit, timp de decenii, parte a „legendei” Tiananmen.
Înregistrarea video de şase ore a audierii în faţa curţii marţiale a generalului Xu, din anul următor, face lumină cu privire la acest rar act de sfidare. În video, Xu spune că a refuzat deoarece nu a vrut să devină „un păcătos în istorie”, notează News.ro.
Înregistrarea „confirmă legenda despre Xu Qinxian”, a declarat Zhou Fengsuo, unul dintre liderii demonstraţiilor din Tiananmen, care trăieşte acum în exil în SUA. „Este pentru prima dată când avem o perspectivă clară, la persoana întâi, asupra acestei perioade”, a adăugat el.
Sursa înregistrării video este necunoscută. A fost postată pentru prima dată online luna trecută şi a strâns peste 1,2 milioane de vizualizări doar pe un cont de YouTube. Wu Renhua, istoric al mişcării Tiananmen, care a participat la proteste, s-a numărat printre primii care au distribuit-o pe internet. El a spus că i-a fost oferită cu o singură condiţie: să îşi păstreze sursa secretă.
Wu a declarat că videoclipul este „poate cea mai importantă piesă de date pe care am adunat-o în cele trei decenii de cercetare”. El crede că este autentic, întrucât multe dintre detalii sunt confirmate de cercetările sale separate.
Demonstraţiile care au cuprins Beijingul timp de săptămâni, în primăvara lui 1989, s-au încheiat cu un masacru sângeros în primele ore ale zilei de 4 iunie, când trupele APE au deschis focul asupra civililor din jurul Pieţei Tiananmen, piaţa centrală a capitalei Chinei, cu o suprafaţă de 21,1 hectare. Sute, posibil mii, de oameni au fost ucişi, iar evenimentul rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din timpul conducerii Partidului Comunist Chinez asupra Chinei. Discuţiile despre masacru sunt cenzurate şi nu a existat niciodată o evaluare deschisă sau oficială a evenimentelor ori a consecinţelor lor.
La acea vreme, circulau zvonuri larg răspândite despre disensiuni în interiorul armatei. Zhou a spus că mulţi soldaţi în uniformă au venit în Piaţa Tiananmen înainte de 4 iunie pentru a-şi arăta sprijinul faţă de protestatari.
Când au început demonstraţiile, Xu, care provenea dintr-o familie de vânzători de fructe şi legume, se afla în spital, recuperându-se după o criză de pietre la rinichi.
Însă, pe 18 mai, a primit ordin să îşi deplaseze cei 15.000 de soldaţi la Beijing şi să impună legea marţială. În înregistrarea video a procesului său în faţa curţii marţiale, Xu şi-a explicat rezervele. Cu un accent dur şi un limbaj direct, el a spus: „Am spus că am o opinie diferită în această chestiune. Am spus că este un incident politic de masă şi că ar trebui rezolvat în principal prin mijloace politice.”
În cele din urmă, a refuzat să execute ordinul, deşi a transmis mesajul mai departe. El a spus că le-a comunicat superiorilor săi că, dacă legea marţială ar eşua, comandantul care a impus-o „ar putea deveni un păcătos în istorie”.
Mărturia lui Xu îl arată confruntându-se cu intenţia de a fi un general loial într-un sistem condus de PCC. El a spus că „se temea de potenţialul unui conflict de amploare sau al unei vărsări de sânge”.
Experţii în Tiananmen spun că unul dintre cele mai importante aspecte ale mărturiei lui Xu a fost faptul că acesta a pus sub semnul întrebării dacă decizia de a impune legea marţială putea proveni de la Comisia Militară Centrală, care i-a dat ordinul. El a spus că o chestiune atât de gravă ar fi trebuit discutată de legislativul Chinei, Congresul Naţional al Poporului.
Xu a fost exclus din Partidul Comunist Chinez şi condamnat la cinci ani de închisoare. Şi-a trăit restul vieţii în exil, departe de Beijing, şi a murit în 2021, la vârsta de 85 de ani.
Editor : B.E.
