BIOGRAFIE. Ariel Sharon, un erou pentru israelieni

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Ariel Sharon s-a născut pe 26 februarie 1928 în localitatea Kfar Malai, aflată pe teritoriul actualului Israel, cu numele de Ariel Scheinermann, din părinţi originari din Belarus. El s-a făcut remarcat pe plan militar în războiul de independenţă al Israelului, în 1948, şi a condus operaţiuni în conflictul din 1956, dar şi în războiul de şase zile, din 1967. Ultima sa mare bătălie militară a fost în 1973, în războiul de Yom Kippur.

Intrat în politică încă din 1975, Ariel Sharon nu a stat departe de conflictele militare. În 1981, a fost desemnat ministru al Apărării. Din această funcţie, a organizat invazia israeliană a sudului Libanului din 1982, operaţiune soldată cu 20.000 de morţi. Aceasta este considerată una dintre cele mai controversate acţiuni din cariera sa, mai ales pentru că este acuzat de moartea a mii de refugiaţi palestinieni.

A rămas ministru al Apărării până în 1983. Ulterior, a mai ocupat mandatul de ministru al Industriilor, de ministru al Locuinţelor, al Energiei, iar între octombrie 1998 şi iunie 1999, el a fost ministru de externe în cabinetul Benjamin Netanyahu. Un alt moment controversat al carierei lui Ariel Sharon a fost pe 28 septembrie 2000, când politicianul israelian a urcat pe Muntele Templului din Ierusalim, loc sfânt al musulmanilor. Acţiunea sa a declanşat a doua Intifadă palestiniană în care au fost comise mai multe atentate în oraşele israeliene. Ariel Sharon a câştigat alegerile din ianuarie 2001 şi în februarie acelaşi an a fost învestit premier al Israelului.

Anul 2005 a adus o decizie istorică a guvernului Sharon: retragerea armatei israeliene şi a celor 21 de colonii din Fâşia Gaza. Premierul a luat această măsură ca urmare a unei înţelegeri cu conducerea Autorităţii Naţionale Palestiniene, dar de gestul său a profitat mişcarea Hamas care şi-a intensificat atacurile împotriva Israelului. Pe 4 ianuarie 2006, Ariel Sharon a suferit un atac cerebral şi a intrat în comă profundă. El a fost menținut în viaţă de aparate, la cererea familiei, deşi nu au existat semne potrivit cărora ar ieşi din comă.

Ariel Sharon a fost căsătorit de două ori. Prima dată cu Margalit Zimmerman, o evreică din Braşov. Cu ea a avut un copil, Gur, care a murit în 1967, împuşcat din greşeală cu arma tatălui său. Margalit a murit în 1962, într-un accident de maşină, iar Ariel Sharon a luat-o de soţie pe sora acestei, Lily, cu care a avut alţi doi băieţi, Omri şi Gilad. În 1988, Ariel Sharon şi soţia sa au făcut o vizită particulară în România, pentru a se întâlni cu membrii comunității evreieşti din Braşov. Lily Sharon a murit în urmă cu 14 ani.