Dronele ucrainene au lovit zeci de rafinării și instalații energetice în adâncul teritoriului rus, exploatând breșe tot mai evidente în sistemul antiaerian al Moscovei. Experții spun însă că Ucraina ar putea provoca pierderi mult mai mari dacă ar primi rachete de croazieră precum Tomahawk sau Taurus, capabile să lovească ținte strategice pe distanțe mari, acolo unde apărarea Rusiei rămâne vulnerabilă, scrie Kyiv Independent.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), aproape 160 de lovituri reușite au fost lansate în 2025 asupra instalațiilor de extracție și rafinare a petrolului, ceea ce a dus la penurii de combustibil și la o scădere de 37% a capacității de rafinare.
„Acestea sunt ținte militare legitime. Extracția și rafinarea petrolului reprezintă cam 90% din bugetul de apărare al Rusiei. Sunt petro-rublele murdare care finanțează războiul împotriva noastră”, a declarat șeful SBU, Vasîl Maliuk, pe 31 octombrie.
Kremlinul se chinuie să răspundă. Pe 4 noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care permite trimiterea rezerviștilor pentru apărarea infrastructurii critice, precum rafinăriile de petrol, de atacurile cu drone. În practică, asta înseamnă probabil mai multe unități mobile de apărare antiaeriană, formate din militari care operează mitraliere montate pe camioane, un lucru pentru care Rusia a fost deja ironizată recent.
O fotografie cu doi soldați ruși lângă un pick-up pe care era montată o armă antiaeriană, în apropierea Kremlinului, a devenit virală pe 26 octombrie, în timp ce Moscova era vizată de un atac masiv cu drone. Imaginea, publicată de canale pro-Kremlin de pe Telegram, a devenit rapid un simbol al modului în care războiul s-a întors împotriva Rusiei.
„De la trei zile până la Kiev, la doi tipi care apără Moscova. Jenant”, a scris pe X, pe 27 octombrie, analista politică Meaghan Mobbs, fiica emisarului special american Keith Kellogg.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Starea apărării antiaeriene a Rusiei
Rusia este adesea cotată ca a doua cea mai puternică armată din lume, după Statele Unite. Dar experții afirmă că, pe fondul corupției, anilor de război, redislocărilor permanente și loviturilor constante ale Ucrainei, forțele nu s-au slăbit doar pe front, ci și sistemul intern de apărare antiaeriană a fost întins la maximum.
„Rusia a pierdut multe sisteme antiaeriene în ultimii doi ani, așa că este plauzibil ca multe zone să fie vulnerabile, permițând atacuri reușite”, a declarat Sascha Bruchmann, analist militar la International Institute for Strategic Studies (IISS) din Londra, pentru Kyiv Independent.
George Barros, expert în Rusia și coordonator GEOINT la Institute for the Study of War (ISW), spune că Rusia își concentrează majoritatea apărării antiaeriene în jurul frontului din Ucraina și în câteva regiuni strategice. „După ce treci de primul inel de apărare din zona de conflict, restul Rusiei are găuri și vulnerabilități”, a spus el.
Ucraina a exploatat aceste breșe de mai multe ori. Într-unul dintre cele mai impresionante atacuri, în aprilie, o dronă încărcată cu explozibil a lovit o fabrică de drone Shahed în Tatarstan, la peste 1.000 de kilometri de graniță.
Potrivit lui Barros, atacul a demonstrat că radarul rusesc pe distanță lungă are acoperire inconsistentă, iar abilitatea Moscovei de a intercepta ținte care se mișcă lent rămâne limitată.
Cum este protejată Moscova
Zona capitalei rămâne totuși una dintre cele mai bine apărate regiuni, cu mai multe straturi de radare și sisteme de rachete. „Există o concentrație mare de apărare antiaeriană în jurul Moscovei. E greu ca dronele noastre să ajungă în centrul orașului”, a spus Oleksii, un adjunct de comandant care coordonează patru unități antiaeriene pe partea de nord a Kievului.
Totuși, imaginea celor doi soldați lângă un pick-up cu o mitralieră antiaeriană lângă Kremlin „are puțin sens tactic”. „Kremlinul, mausoleul și o echipă mobilă cu un tun antiaerian… nu e locul unde să dobori drone. Nu tragi peste propriile simboluri culturale”, a spus el.
Oleksii consideră că fotografia e făcută pentru publicul intern din Rusia. „Imaginea e menită să liniștească populația că simbolurile sacre, Kremlinul, Piața Roșie sunt protejate. E mai degrabă propagandă decât apărare reală.”
El a adăugat că unitățile de acest tip au fost „ieftine” și „eficiente” pentru Ucraina în 2022, când Rusia trimitea drone Shahed, dar tehnologia a evoluat: „Acum dronele urcă peste 2.000 de metri, iar aceste echipaje nu mai sunt eficiente.”
Marea problemă a Ucrainei: armament insuficient
Chiar dacă Rusia are găuri mari în apărare, Ucraina are o dificultate majoră: nu are suficiente arme pentru a profita de ele. Deși dronele cu rază lungă și încărcături de zeci de kilograme au avut succes, nu se pot compara ca putere cu rachetele de croazieră.
Ucraina dispune de racheta autohtonă Neptun, însă utilizarea rară sugerează că producția nu este încă în volum mare. O versiune îmbunătățită, numită „Neptunul Lung”, a trecut testele abia în martie. Există și mult-discutatul proiectil ucrainean Flamingo, o rachetă masivă, cu o ogivă de 1.150 kg și o rază de până la 3.000 de kilometri.
Deși președintele Volodimir Zelenski a spus că a fost folosită în luptă și va intra în producție de serie, nu există dovezi că Ucraina deține deja un număr semnificativ.
Pentru a profita cu adevărat de breșele Rusiei, Kievul are nevoie de un număr mare de rachete furnizate de aliații occidentali. Regatul Unit a trimis recent un număr neanunțat de rachete Storm Shadow, însă două țări cheie pot da Ucrainei un avantaj imens și încă nu au făcut-o.
Tomahawk și Taurus: rachetele pe care aliații ezită să le trimită
Luna trecută au existat speculații că SUA vor trimite rachete Tomahawk Ucrainei. Deși sunt o armă veche, ar fi ideale pentru exploatarea breșelor apărării rusești.
„Tomahawk-urile zboară lent și nu sunt tocmai invizibile pe radar”, a declarat Tom Karako, expert la Center for Strategic & International Studies. „Dar utilitatea lor este că pot zbura jos, lent și pe rute ocolitoare, trecând pe sub radare și urmărind relieful.”
Președintele Donald Trump a declarat însă că, deocamdată, nu vor ajunge în Ucraina. Kievul spune că discuțiile continuă.
Germania refuză în continuare să trimită racheta Taurus, deși aliații au trimis Storm Shadow și ATACMS. Taurus poate lovi la 500 km, mai mult decât majoritatea rachetelor pe care Ucraina le are.
„Trimiterea rachetei Taurus ar conta mai mult pentru Germania decât pentru Ucraina, pentru că Taurus a devenit simbolul fricii germane de escaladare,” a spus Fabian Hoffmann, cercetător la Universitatea din Oslo.
Editor : M.I.
