Business Club. Marea Neagră, ținută în șah de Rusia
La cât de mari sunt planurile Rusiei pentru baza navală din Crimeea, ţările NATO riscă să fie depăşite numeric în Marea Neagră, avertizează ambasadorul american, Hans Klemm.
Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti: „Vom continua rotația navelor militare americane în Marea Neagră, dar acestea nu vor atinge un nivel care să poata rivaliza cu prezența navală rusă. În timp ce vom continua să furnizăm capacități credibile de descurajare celor trei aliați NATO de la Marea Neagră, România, Bulgaria şi Turcia, va depinde de aceste națiuni să conlucreze și mai strâns pentru a întări securitatea lor comună, mai ales în domeniul capacităților navale”.
Capacităţi navale care, cel puţin în cazul României şi al Bulgariei sunt foarte slabe. În cazul ţării noastre, Fregatele Ferdinand şi Regia Maria, cumpărate în 2002 la mâna a doua de la BAE Systems, nu au fost modernizate nici până în ziua de azi, iar singurele lor arme rămân tunurile de 76 de milimetri şi lansatoarele de torpile. Bulgaria îşi bazează apărarea maritimă pe cele trei fregate din clasa Wielingen cumpărate din Belgia, care sunt mult mai bine dotate decât cele româneşti. Asta deoarece guvernul de la Sofia deja a locat bani pentru modernizarea lor. În rest, nici bulgarii nu impresionează cu celelalte nave pe care le au, majoritatea bazate pe tehnologie sovietică. Turcia stă mult mai bine. Are 16 fregate, 8 corvete şi 13 submarine, dar e nevoită să le împartă atât în Marea Neagră, cât şi în Mediterana şi Egee.
În schimb Rusia a anunţat că va cheltui 2,4 miliarde de dolari până în 2020 pentru întărirea prezenţei navale în Marea Neagră, unde deja are din 45 de nave şi 6 submarine. Ar urma să lanseze la apă 18 nave noi, inclusiv o flotă de submarine silenţioase din clasa Kilo.
România, Bulgaria şi Turcia ar trebui să investească masiv în apărarea navală doar ca să nu fie copleşite de forţa proiectată de Rusia. Bucureştiul a cerut de curând înfiinţarea unei flote NATO permanente în Marea Neagră. Însă tratatul de la Montreux nu le permite navelor militare din Statele Unite, Germania sau Italia să stea mai mult de trei săptămâni în Marea Neagră. Forţele maritime occidentale trebuie să apeleze la o rotire permanentă a navelor ca să aibă o prezenţă semipermamentă în apele teritoriale româneşti şi bulgăreşti.
Însă o astfel de strategie consumă timp şi bani. Sunt resurse pe care Statele Unite sunt dispuse deocamdată să le aloce. Pentagonul va cheltui anul acesta 3,4 miliarde de dolari pentru protejarea Europei, îndeosebi a flancului estic. Washingtonul pune însă presiuni pe ţările membre NATO să îşi creacă investiţiile apărare. Iar ambasadorul american la Bucureşti a subliniat astăzi cât de important este ca România să aloce 2% din PIB pentru armată în următorii 10 ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
