C.T.Popescu: Viața lui Kennedy nu a fost atât de curată și de frumoasă pe cât a fost idealizată

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Se împlinesc 50 de ani de la asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy, cel care a fost al 35-lea preşedinte ale Statelor Unite. El a fost împuşcat mortal pe 22 noiembrie 1963, în timp ce se deplasa cu coloana oficială în oraşul Dallas, din statul Texas.

A început „era teoriei conspirației, ce s-a întâmplat cu Kennedy a dus la zeci, sute de scenarii în care dezlegarea enigmei era mereu la nivelul cel mai înalt. A devenit populară intrepretarea că JFK a fost omorât de persoane aflate la cel mai înalt nivel în statul american. Asta a dus la o simpatie transmisă până azi pentru JFK”, a subliniat el.

„Este unul dintre cei mai simpatizați președinți americani din istorie, lucru justificat în anumite privințe, cum ar fi aceea că e un american hero tipic, a fost erou de razboi, a primit Purple Heart pentru că și-a salvat echipajul de pe nava pe care o conducea. Mai avea un avantaj, arăta foarte bine, era extrem de carismatic, părea tot timpul bronzat, dar bronzul venea de o boală, maladia Edison, care reclama un tratament zilnic pe bază de cortizon. Asta l-a făcut să câștige alegerile în 60 împotriva lui Nixon, care arăta foarte prost, nebărbierit. Potrivit sondajelor, cei care se uitau la TV l-au dat câștigător pe JFK, cei care au ascultat radioul l-au văzut câștigător pe Nixon”, a explicat C. T. Popescu.

„Kennedy era văzut ca un democrat, un luptător pentru pace, această imagine a fost alimentată de propaganda comunistă, în special cea sovietică, care a alimentat ideea că luptătorul pentru pace a fost omorât de făcătorii de război. Însă JFK a fost un susținător al intervenției în Vietnam, activitatea americană s-a intensificat în timpul mandatului său, deci de unde atâta luptă pentru pace la Kennedy?”

„A fost pus într-o ramă de băiat democrat, din mase, cum s-a spus peste decenii despre Obama, alăturat lui Kennedy prin faptul că erau democrați. Obama e un om de extracție umilă, dar Kennedy a aparținut uneia dintre marile familii ale Americii, oameni foarte bogați, destul de coservatori, agresivi”, a spus jurnalistul.

„Viața lui Kennedy nu era atât de curată și de frumoasă pe cât a fost idealizată de-a lungul vremii. Ne-a rămas în minte figura lui bronzată, carismatică, e și vorba aceea Voi, americanilor, ați avut un președinte bun, și pe ăsta l-ați omorât. Persoana lui a fost mult mai complexă decât fotografia propagandistică”, a subliniat el.