Un om de știință a descoperit accidental cel mai vechi creier al unui animal vertebrat. În timpul unor teste micro tomografice (MICRO-CT) pentru un proiect mai amplu, paleontologul Matt Friedman a identificat o fosilă de creier de pește veche de 319 milioane de ani, conservată în detaliu, relatează Science Alert, care citează o cercetare publicată în Nature.
„Avea toate aceste caracteristici și mi-am spus: Este cu adevărat un creier la care mă uit?”, spune Friedman de la Universitatea din Michigan. „Așadar, am mărit acea regiune a craniului pentru a face o a doua scanare, cu rezoluție mai mare, și a fost foarte clar că asta trebuie să fie. Și am decis să cercetez mai departe.”
De obicei, singurele urme rămase ale vieții străvechi sunt din părțile dure ale animalelor, mai ușor de conservat, cum ar fi oasele lor, deoarece țesuturile moi se degradează rapid. Dar, în acest caz, un mineral dens, posibil pirita, s-a infiltrat și a înlocuit țesutul care probabil fusese păstrat mai mult timp într-un mediu cu oxigen scăzut. Acest lucru a permis scanărilor să detecteze ceea ce arată ca nervii cranieni și detaliile țesuturilor moi ale peștelui mic, Coccocephalus wildi.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„O conservare remarcabilă”
Specimenul antic este singurul de acest gen, așa că, în ciuda faptului că a fost în mâinile cercetătorilor de când a fost descris pentru prima dată în 1925, această caracteristică a rămas ascunsă, deoarece oamenii de știință nu ar risca metode invazive de investigare.
„Aici am găsit o conservare remarcabilă într-o fosilă examinată de mai multe ori înainte de mai multe persoane în ultimul secol”, explică Friedman. „Dar pentru că avem aceste noi instrumente pentru a căuta în interiorul fosilelor, ne dezvăluie un alt strat de informații.”
Acest pește de estuar preistoric a vânat probabil insecte, mici crustacee și cefalopode, urmărindu-le cu aripioare susținute de tije osoase numite raze. Peștii cu aripioare raze, subclasa Actinopterigienilor, reprezintă peste jumătate din toate animalele vii cu coloana vertebrală în viață, inclusiv tonul și căluții de mare, și 96% din toți peștii.
Detalii morfologice surprinzătoare
Unele trăsături ale creierului s-ar fi pierdut din cauza degradării și a procesului de conservare, dar echipa a putut încă să distingă detalii morfologice specifice. Acest lucru le-a permis să vadă că modul în care s-a dezvoltat acest creier preistoric se aseamănă mai mult cu al nostru decât cu restul peștilor vii cu aripioare raze vii de astăzi.
„Spre deosebire de toți peștii vii cu aripioare raze, creierul lui Coccocephalus se pliază spre interior”, notează Friedman. „Așadar, această fosilă surprinde cu un timp înainte ca această caracteristică semnătură a creierului de pești cu aripioare rază să evolueze. Acest lucru ne oferă unele constrângeri cu privire la momentul în care a evoluat această trăsătură – ceva despre care nu ne-am priceput bine înainte de noile date despre Coccocephalus. "
Acest pliu interior este cunoscut sub numele de creier anterior evaginat – ca și în noi, cele două emisfere ale creierului ajung să îmbrățișeze un spațiu gol ca un „c” și imaginea sa în oglindă unită. Prin comparație, creierul anterior evertit observat la peștii cu aripioare raze încă vii are doi lobi umflați, cu doar o crăpătură subțire între ei.
Cercetătorii sunt dornici să scaneze alte fosile de pești din colecțiile muzeului pentru a vedea ce alte semne de țesut moale se pot ascunde în interior. „O concluzie importantă este că aceste tipuri de părți moi pot fi conservate în fosile pe care le-am avut de mult timp – aceasta este o fosilă care este cunoscută de peste 100 de ani”, spune Friedman. „De aceea este atât de important să păstrezi specimenele fizice. Pentru că cine știe, peste 100 de ani, ce ar putea face oamenii cu fosilele din colecțiile noastre acum”.
Editor : C.L.B.
