O hartă a Vinlandiei, o presupusă colonie a vikingilor în America de Nord, aflată la Universitatea Yale din 1965, despre care s-a crezut că a fost desenată în 1440, a fost descoperită ca fiind un fals recent, conform unei analize recente a cercetătorilor, scrie The New York Times.
Autenticitatea hărții a fost pusă la îndoială de cercetători vreme de decenii, însă acum, Yale a anunțat că acest caz a fost închis – harta este, într-adevăr un fals de secol XX și nu un artefact al Evului Mediu târziu.
Primele dubii au apărut în legătură cu forma Groenlandei de pe hartă, care era desenată cu o acuratețe suspicios de bună, însă semne de întrebare au apărut și în legătură cu alte caracteristici – scrisul de pe hartă sau tipul de cerneală folosit, care sub presiunea timpului începea să se dezintegreze, ceva neobișnuit pentru tipul de cerneală folosit în perioada secolului al XV-lea, din care se presupunea că își avea originile harta.
Timp de peste o jumătate de secol, cercetătorii au dezbătut cu privire la autenticitatea hărții Vinlandiei, pe care Universitatea Yale a dezvăluit-o în 1965 cu mare pompă, numind-o atunci o dovadă incontestabilă a explorărilor vikingilor în Atlanticul de vest și prima reprezentare europeană a Americii de Nord, o „comoară medievală prețioasă”.
Acum, Universitatea Yale anunță că cineva a păcălit foarte mulți oameni.
„Harta Vinlandiei este un fals. Nu mai avem niciun dubiu. Această analiză închide acest subiect”, spune Raymond Clemens, custode de cărți vechi și manuscrise de la biblioteca de manuscrise de la Yale.
Universitatea a anunțat că o echipă de cercetători a a analizat elemente ale testului și liniilor hărții și a găsit cantități mari dintr-un compus de titaniu în cerneală, acest tip fiind produs abia în anii 1920.
Harta care a păcălit o generație de cercetători
Elizabeth Ashman Rowe, profesoară asociată la Universitatea Cambridge, care predă istoria Scandinaviei, s-a declarat pe „deplin mulțumită” că există o confirmare științifică a argumentelor vechi ale istoricilor, conform cărora harta Vinlandiei este un fals.
Experții spuneau de multă vreme că harta era un fals recent, o fabricație similară cu piatra runică de la Kensington, o piatră gravată de la o fermă din Minnesota descoperită ca fiind un fals din secolul al XIX-lea. Dezbaterea în ce privește harta, însă, a continuat vreme de decenii, luând forma unui „meci de ping-pong” între cercetătorii care susțineau autenticitatea documentului și cei care spuneau că el nu poate fi mai mult de un fals.
Cercetătorii au descoperit inclusiv că textul în latină de pe spatele hărții fusese scris peste cu cereneală modernă, despre care Clemens spune că este o „dovadă puternică pentru faptul că harta este o fabricație intenționată, și nu o simplă creație nevinovată”.
Originea hărții poate fi urmărită până în 1957, când Laurence Witten, un colecționar de antichități din New Haven, Connecticut, a achiziținat-o de la o sursă necunoscută din Europa. Ulterior, el a vândut-o filantropului Paul Mellon, care a donat-o Universității Yale.
În 1965, Yale a dezvăluit publicului harta, provocând un interes mare printre cercetători, iar numeroase articole au fost scrise în publicații. La acel moment, experții susțineau că harta a fost desenată în jurul anului 1440, cu 50 de ani înainte de voiajul lui Cristopher Columb spre ceea ce el credea că este India.
Chiar și atunci, însă, cercetătorii istorici și cartografi au ridicat multe semne de întrebare cu privire la autenticitatea hărții, mai ales din cauza reprezentării aproape exacte a Groenlandei – era de parcă insula fusese desenată de cineva care privea o hartă modernă.
„Groenlanda seamănă atât de mult cu adevărata insulă încât e greu de crezut că cineva din Evul Mediu ar fi putut să deseneze o astfel de hartă”, spune Gisli Sigurdsson, profesor la Institutul Arni magnusson din Islanda.
Cartografii au observat și că cerneala se dezintegra într-un mod foarte bizar, unul care nu este observat la cerneala folosită în Evul Mediu.
Arheologii și cercetătorii istorici nu mai au, în acest moment dubii cu privire la faptul că un număr mic de nordici au ajuns pe țărmul Americii de Nord, în Nefoundland și golful St. Lawrence, în jurul anului 1000. În Newfoundland încă există urmele unui așezământ viking.
Dr. Rowe și alți experți spun că descoperirea că harta este, într-adevăr, un fals, nu reprezintă o pierdere pentru cercetarea științifică în domeniu – „harta este irelevantă pentru felul în care înțelegem călătoriile nordicilor la vest de Groenlanda”.
Editor : Adrian Dumitru
