Chimiştii au reuşit să sintetizeze paracetamol din deşeuri plastice datorită unei reacţii care implică bacteria E. coli, potrivit unui studiu publicat luni, ale cărui implicaţii pe scară largă rămân deocamdată incerte, informează AFP, preluată de Agerpres.
Acest experiment „arată că este posibil să se producă un medicament esenţial din deşeuri plastice, printr-un proces care nu ar putea funcţiona pe baza unei sinteze doar chimice sau doar biologice”, au rezumat autorii acestui studiu publicat în revista ştiinţifică Nature Chemistry şi realizat de cercetători de la Universitatea Edinburgh din Scoţia.
Paracetamolul, utilizat împotriva durerilor şi a febrei, este unul dintre cele mai comune medicamente. El este produs pe baza unor derivaţi ai petrolului, cel mai adesea de companii subcontractoare din Asia, prin tehnici puţin costisitoare, dar destul de poluante.
Autorii studiului, finanţat, printre alţii, de compania farmaceutică AstraZeneca, au acţionat în mai multe etape.
Ei au utilizat mai întâi componente ale unei sticle de plastic PET (polietilen tereftalat) uzate pentru a induce o reacţie chimică într-o tulpină de bacterie Escherichia coli (E. coli).
La finalul acestei prime etape, bacteriile au sintetizat o moleculă, denumită „PABA”. Apoi, modificând genetic bacteriile, oamenii de ştiinţă le-au permis să transforme acea moleculă în paracetamol.
Autorii studiului consideră că experimentul lor va deschide calea spre noi tehnologii de reciclare a deşeurilor din plastic. Însă aplicarea pe scară largă rămâne dificilă.
Există încă „mai multe consideraţii practice” care trebuie rezolvate pentru a depăşi simpla „demonstraţie de fezabilitate” oferită de acest studiu, au scris mai mulţi cercetători - care nu au fost implicaţi în studiu - într-un comentariu, publicat, de asemenea, în revista Nature Chemistry.
Ei subliniază faptul că reacţia iniţială produce doar o cantitate limitată de molecule PABA, care „ar putea să nu fie suficientă pentru aplicaţiile industriale”.
Însă experimentul este „promiţător”, recunosc ei, subliniind interesul studierii proceselor care îmbină în acest fel biologia şi reacţiile chimice artificiale.
Cu toate acestea, studiul a fost primit cu scepticism de organizaţiile de mediu. „De ani întregi, nu trec câteva luni fără să nu apară o nouă «bacterie devoratoare de plastic»”, a declarat Melissa Valliant, de la ONG-ul Beyond Plastic, pentru AFP. „Aceste descoperiri nu ajung niciodată la o scară suficientă pentru a aborda problema majoră a poluării cu plastic”, a adăugat ea.
Editor : M.L.
