Perturbarea exporturilor din zona Mării Negre, recoltele mai slabe și creșterea costurilor energiei și îngrășămintelor sporesc riscurile pentru piețele alimentare, avertizează economiștii, potrivit Euractiv.
Lumea nu se confruntă, deocamdată, cu o penurie de cereale, însă accesul acestora pe piețele internaționale devine tot mai dificil. Perturbările exporturilor din zona Mării Negre se suprapun peste recolte mai slabe în unele regiuni și peste creșterea costurilor energiei și îngrășămintelor, pe fondul crizei din Strâmtoarea Ormuz.
Rusia și Ucraina au recolte de grâu relativ bune, însă atacurile asupra porturilor, navelor și infrastructurii de export din Marea Neagră perturbă transporturile și contribuie la creșterea prețurilor globale pe termen scurt.
Cele două țări au reprezentat aproximativ 27% din exporturile mondiale de grâu în perioada 2025-2026, potrivit datelor Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA).
Ucraina ar trebui, în mod normal, să exporte aproximativ 5 milioane de tone de produse agricole pe lună. Pentru august, însă, Kievul estimează livrări de numai 1,5 milioane de tone, a declarat ministrul Agriculturii, Taras Vysotsky, pe 20 august. El a descris situația drept „un dezastru” și „cea mai grea de la începutul invaziei pe scară largă”.
Situația amintește de 2022, când blocada navală instituită de Rusia în Marea Neagră a paralizat timp de luni de zile principalele rute de export ale Ucrainei și a obligat Kievul să caute alternative.
Recoltele mai slabe reduc marja de siguranță
Contextul actual este însă diferit de cel din 2022. În urmă cu patru ani, recoltele abundente la nivel mondial au permis piețelor să absoarbă mai ușor perturbările provocate de război.
În acest an, marii exportatori au mai puține rezerve cu care să compenseze eventualele pierderi. Producția de grâu este estimată să scadă în Statele Unite și Canada, în timp ce un fenomen El Nino puternic ar putea afecta producția Australiei. În Europa, seceta afectează deja randamentele, în special în cazul porumbului.
Joseph Glauber, fost economist-șef al USDA și cercetător emerit la Institutul Internațional de Cercetare în Politica Alimentară (IFPRI), avertizează că exportatorii sunt nevoiți să se bazeze tot mai mult pe stocuri pentru a satisface cererea globală.
„Situația s-ar putea agrava înainte de a se îmbunătăți”, a declarat Glauber, citat de Euractiv.
Expertul consideră că un acord inspirat din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, negociată în 2022, ar putea contribui în cele din urmă la reluarea comerțului.
Kievul este însă mai puțin optimist în ceea ce privește siguranța rutelor maritime. „Până la sfârșitul războiului, nu există nicio garanție privind funcționarea durabilă a Mării Negre”, a declarat Vysotsky.
Ucraina caută rute alternative prin Europa
În aceste condiții, Ucraina încearcă să-și extindă rutele terestre de export prin Uniunea Europeană. Bruxellesul și Kievul intenționează să extindă „Coridoarele de Solidaritate”, create în 2022 pentru transportul produselor ucrainene pe cale rutieră, feroviară și pe căile navigabile interioare.
Viitorul ambasador al Ucrainei la UE, Taras Kachka, a declarat că Kievul și țările vecine trebuie să folosească lecțiile din 2022 și 2023 pentru a crește exporturile fără să repete problemele legislative și tensiunile politice de atunci.
Ucraina a propus deja Poloniei să dubleze numărul trenurilor de marfă care traversează frontiera, potrivit Ministerului Agriculturii de la Kiev.
Inițiativa ar putea întâmpina însă rezistență din partea Poloniei, Slovaciei, Ungariei și a altor state vecine. Fermierii din aceste țări au acuzat în trecut importurile ucrainene că au contribuit la scăderea prețurilor locale la cereale.
Și transportul pe Dunăre este mai dificil. Nivelul scăzut al apei face această rută mai costisitoare și mai puțin eficientă decât în 2022, când fluviul a reprezentat una dintre principalele alternative pentru exporturile ucrainene.
Rusia se bazează, la rândul său, în mare măsură pe Marea Neagră pentru exporturile de cereale și dispune de puține alternative. Potrivit Argus, Moscova ar putea avea aproximativ 45 de milioane de tone de grâu disponibile pentru export în perioada 2026-2027, în timp ce capacitatea realistă de export prin porturile baltice este estimată la doar 4,5 milioane de tone.
Criza din Ormuz poate amplifica presiunile asupra prețurilor
Pe termen scurt, cele mai vulnerabile rămân țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, care depind în mare măsură de cerealele provenite din Rusia și Ucraina.
Pentru Europa și Statele Unite, însă, criza din Strâmtoarea Ormuz ar putea avea un impact important asupra prețurilor alimentelor prin creșterea costurilor energetice.
Energia mai scumpă se reflectă în procesarea, transportul și ambalarea produselor alimentare. În același timp, prețurile mai mari ale combustibililor fosili pot influența deciziile fermierilor cu privire la culturile agricole, stimulând producția de biocombustibili și făcând culturile de semințe oleaginoase mai atractive.
Glauber a dat drept exemplu Canada, unde fermierii au cultivat mai puțin grâu și mai multă rapiță în acest an.
O altă problemă este reprezentată de îngrășăminte. Prețurile acestora rămân ridicate, în timp ce prețurile cerealelor sunt mult sub nivelurile record din 2022. Situația ar putea determina fermierii să reducă utilizarea îngrășămintelor, cu efecte asupra recoltelor din sezonul următor.
Pentru guverne, Glauber recomandă evitarea unor măsuri care ar putea amplifica dezechilibrele de pe piață. „Nu faceți lucruri greșite”, a spus economistul. „Nu trebuie să impuneți tarife. Nu trebuie să impuneți restricții la export.”
Citește și: Putin construiește o armată de sabotori în toată Europa. Noua strategie a Rusiei care țintește subminarea sprijinului pentru Ucraina
Editor : C.A.
