China, îngropată în datorii. Scenariile unei crize anunțate

Construcția metroului M6 care leagă București de Aeroportul Otopeni avansează. Cum arată lucrările la prima secțiune din cei 14,2 km

Inflația a scăzut în luna august. Motorina și chiriile, printre cele mai mari creșteri de prețuri. Topul scumpirilor

Prețul benzinei a ajuns la un nivel istoric în România, după ce cotația petrolului a depășit 106 dolari pe baril

Vremea se schimbă brusc în România. Elena Mateescu: „Duminică vom resimți răcirea accentuată în întreaga țară”

Ilie Bolojan și-ar putea anunța demisia din fruntea Guvernului (surse)

Putin, Xi și Modi, față în față în India. Războaiele din Iran și Ucraina, principalele teme ale summitului BRICS

Viața de student la cămin vs în chirie: diferențe uriașe de preț. Economist: „Pentru părinți e o misiune imposibilă”

Jumătate dintre români se încălzesc cu lemne. Cât au ajuns să coste proviziile pentru o iarnă: „Sunt foarte scumpe”

România cheltuie sute de milioane de euro pe digitalizare, dar cetățenii evită e-guvernarea

Datoriile Chinei au ajuns la 25 de mii de de miliarde de dolari, adică 237% din PIB-ul celei de-a doua economii a lumii. E un nivel de îndatorare nemaiîntâlnit printre celelalte ţări aflate în dezvoltare - ele în medie au o datorie totală de 175% din PIB, mult mai uşor de gestionat de ţări totuşi imature din punct de vedere economic.

China şi-a întins practic plapuma cât Europa sau cât America - numai ele au un nivel comparabil al datoriilor. Ce îi sperie pe economişti însă nu e doar nivelul la care s-a ajuns, ci viteza cu care s-a ajuns aici. Dacă acum datoriile Chinei înseamnă 237% din PIB, în 2007 erau doar 148% din PIB. Între timp a crescut nevoia de bani a companiilor de stat. Ineficienţa industriilor de acolo a fost acoperită cu noi şi noi împrumuturi, dar acum s-a ajuns în punctul în care nu se ştie în ce măsură aceste credite vor putea fi returnate. Aşa se face că până şi Banca centrală a Chinei vorbeşte despre riscuri serioase la adresa stabilităţii financiare a ţării.

„China se confruntă acum cu un număr tot mai mare de factori care îi pot afecta stabilitatea financiară: presiunea descendentă asupra economiei rămâne, iar riscurile de credit ale instituţiilor financiare sunt în creștere”, spune Chen Yulu, viceguvernator al Băncii Centrale a Chinei.

Financial Times arată că, în ceea ce priveşte viitorul Chinei, economiştii se împart în două tabere. Niciuna însă nu mai crede că ţara va ieşi neatinsă dintr-un vertij tot mai complicat - cu industrii supradimensionate, preţuri foarte mici la materii prime şi o cerere globală slabă pentru aproape orice. China se va lovi de un zid - pentru asta există consens. Doar scenariile diferă.

Unii analişti văd în China o replică a deceniului pierdut al Japoniei - deceniu care a ajuns să fie aproape două decenii de creştere inexistentă, de alunecări frecvente în deflaţie şi manipulări monetare fără vreun efect pozitiv. Deja, odată ce-a devenit clar riscul unei prăbuşiri economice, China a apelat la trucuri monetare tot mai neortodoxe în speranţa că se va salva.

Alţi economişti cred că ţara nu mai are nicio şansă să rateze criza. Ei văd posibilitatea unei repetări a crizei din 2007 când falimentul Lehman Brothers a tras după sine bancă după bancă. Există însă riscul ca un cutremur financiar în China să aibă replici şi în alte părţi ale lumii.