Lumea s-a instalat într-un nivel ridicat de violenţă, în contextul în care, în 2025, s-au înregistrat cel mai mare număr de conflicte statale de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi o înmulţire semnificativă a atacurilor care au vizat civili, relevă un studiu norvegian publicat marţi.
„Din păcate, nu există prea multe aspecte pozitive pe care să le pot găsi”, a declarat Siri Aas Rustad, expertă la Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO), prezentând raportul anual „Conflict Trends”, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„De obicei reuşesc să găsesc ceva pozitiv, dar anul acesta cifrele sunt şocante”, a declarat ea unui grup de jurnalişti, între care şi de la AFP.
În 2025, au fost înregistrate 65 de conflicte care au implicat cel puţin un stat la nivel mondial, un nou record istoric de după 1946.
Numărul conflictelor interstatale s-a dublat, de asemenea, într-un singur an, ajungând la opt, tot un record din ultimii 80 de ani.
Printre acestea s-au numărat: reapariţia tensiunilor la frontieră între India şi Pakistan, Afganistan şi Pakistan, precum şi Cambodgia şi Thailanda; invazia rusă din Ucraina; operaţiunea militară israeliană în Siria în jurul Înălţimilor Golan ocupate, după căderea regimului Assad; şi mai multe conflicte legate de tensiunile regionale din Orientul Mijlociu.
245.000 de morţi
Anul 2025 a fost al treilea cel mai sângeros de la sfârşitul Războiului Rece, cu aproximativ 245.000 de morţi direct legate de lupte sau violenţe politice, dintre care aproape 76.500 atribuite atacurilor care au vizat direct civili, comparativ cu 14.200 în 2024.
Creşterea accentuată a acestui ultim bilanţ este cauzată de conflictul dintre armată şi paramilitari din Sudan, unde se estimează că asediul şi masacrele comise numai în El Fasher (Darfur) au lăsat în urmă circa 60.000 de morţi.
De la sfârşitul Războiului Rece, doar 2021 şi 1994 au o mai mare vărsare de sânge, din cauza războiului din Tigray, respectiv a genocidului din Rwanda.
„Ceea ce s-a întâmplat în ultimii cinci sau şase ani este că avem mai multe conflicte majore care se desfăşoară simultan, iar acestea par să alterneze între ele. Lumea nu cunoaşte nicio pauză”, a subliniat Rustad.
„Asta este diferit acum: acest nivel ridicat şi continuu de intensitate a conflictelor la scară globală”, a spus ea, amintind că planeta a experimentat mai mulţi ani fără niciun conflict interstatal în deceniul 2000-2010.
Israelul - „una dintre cele mai agresive ţări”, SUA - „în mare parte responsabile”
Studiul se bazează pe date compilate de Programul de Date privind Conflictele din Uppsala (UCDP), afiliat Universităţii Uppsala. Acesta distinge trei tipuri principale de violenţă organizată: conflicte care implică cel puţin un stat, conflicte nestatale şi violenţă unilaterală împotriva civililor.
Israelul „este în mod clar una dintre cele mai agresive ţări din lume în acest moment”, a spus Rustad, menţionând implicarea acestui stat în diverse tipuri de conflicte în Gaza, Siria, Liban, împotriva Iranului şi împotriva rebelilor Houthi.
Unele violenţe mortale sunt uneori în mare parte ignorate, cum ar fi în Haiti (bande criminale) sau Tanzania (violenţe post-electorale).
„Există în mod clar mai multă tensiune în lume. Se poate spune cu siguranţă că Statele Unite sunt în mare parte responsabile. Nu numai că atacă şi escaladează violenţa, dar există şi barierele comerciale pe care le-au ridicat” de la revenirea la putere a lui Donald Trump, a mai declarat cercetătoarea.
„Împiedicăm cooperarea. Consiliul de Securitate nu funcţionează corect în acest moment. Ne îndreptăm spre o lume mult mai polarizată”, a adăugat ea.
Africa a rămas regiunea cea mai afectată de primul tip de conflicte (29). Urmează Asia, Orientul Mijlociu, cele două Americi şi Europa.
Editor : B.P.
