În timp ce lăuda memorandumul de înțelegere recent semnat cu Iranul, președintele Donald Trump l-a criticat dur pe fostul președinte Barack Obama pentru că a acordat Teheranului 1,7 miliarde de dolari în „bani verzi” ca parte a acordului nuclear iranian din 2015 din care Trump a ieșit. Totuși, acordul preliminar al președintelui SUA pentru a pune capăt războiului oferă Iranului un câștig financiar potențial mult mai mare, sub forma unui fond de redezvoltare de 300 de miliarde de dolari, notează USA Today.
Memorandumul de înțelegere semnat de Trump pe 17 iunie cu Iranul a ridicat semne de întrebare cu privire la sursele de finanțare ale fondului iranian de reconstrucție - și dacă SUA ar putea ajunge să fie responsabilă pentru acesta. Trump insistă că nu vor merge dolari americani în fond, dar nu a menționat ce țări sau entități private vor acoperi costurile.
Conform textului memorandumului de înțelegere, SUA și partenerii săi din Orientul Mijlociu ar urma „să elaboreze un plan definitiv, convenit de comun acord, de cel puțin 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția și dezvoltarea economică a Republicii Islamice Iran”.
SUA ar ridica, de asemenea, toate sancțiunile împotriva Iranului și ar dezgheța activele țării, dar numai dacă Iranul își respectă angajamentele de a nu dezvolta arme nucleare și de a elimina uraniul puternic îmbogățit, într-un acord final la care administrația Trump speră să ajungă în termen de 60 de zile. SUA au ridicat imediat restricțiile asupra exporturilor de petrol ale Iranului după semnarea de către Trump a memorandumului de înțelegere.
Fondul este destinat să stimuleze Iranul să finalizeze un acord final cu SUA și să relanseze dezvoltarea economică și îmbunătățirile infrastructurii, după ce țara a fost afectată în timpul războiului. Mecanismul de implementare a fondului va fi finalizat printr-un acord final cu Iranul, care trebuie să respecte termenii acordului de pace pentru a accesa banii din acesta.
Totuși, textul nu precizează ce țări – sau dacă sectorul privat – ar contribui la fond. Trump, prezent la conferința G7 din Franța, a negat că SUA ar oferi bani.
„Nu investim. Nu oferim nici 10 cenți”, a declarat Trump pe 17 iunie. „Oamenii pot decide să facă asta, dar asta depinde de ei.”
„Nu există nicio plată de 300 de miliarde de dolari către Iran din partea SUA. Asta e o știre falsă!”, a declarat Trump ulterior într-o postare pe Truth Social. „Tot ce există pentru SUA este succes, prețuri mai mici la petrol și victorie”, a completat el
Va fi acoperit fondul de 300 de miliarde de dolari de la donatori privați?
Vicepreședintele JD Vance și-a asumat același angajament când s-a adresat reporterilor la o conferință de presă la Casa Albă din 18 iunie: „Statele Unite nu renunță la niciun ban și chiar și beneficiile economice, ridicarea sancțiunilor care vine odată cu această înțelegere, se întâmplă doar dacă iranienii își îndeplinesc obligațiile.”
Dar dacă SUA nu contribuie la fond, cine o face?
Reuters, citând o sursă anonimă familiarizată cu tranzacția, a relatat că peste jumătate din cele 300 de miliarde de dolari ale fondului au fost deja angajate și că acestea vor fi acoperite în întregime din fonduri private.
Companiile cu sediul în SUA, statele arabe din Golf, Asia, America de Sud și Africa s-au angajat să ofere finanțare, potrivit raportului Reuters, care precizează că administrația consideră fondul un vehicul de investiții private, nu un program guvernamental de reconstrucție.
Vance a sugerat că investitorii privați și țările vecine Iranului vor oferi banii, deși nu a identificat nicio sursă specifică.
„Există o mare dorință din partea lumii arabe și din afara lumii arabe de a se implica efectiv în Iran, dacă se comportă cum trebuie”, a spus Vance, când a fost rugat să spună mai exact cine va acoperi fondul de reamenajare.
Vance a dat exemplu Emiratele Arabe Unite. „Să presupunem doar că ar dori să investească în construirea unei centrale electrice. Acest lucru este de fapt imposibil în acest moment din cauza modului în care funcționează sancțiunile americane”, a spus vicepreședintele. „Așadar, ceea ce spunem este că, dacă vă comportați bine și dacă Emiratele însele vor să construiască o centrală electrică, atunci vom lua măsurile necesare pentru a face acest lucru posibil.”
Vance a adăugat că discuțiile despre sursele de finanțare ale fondului sunt preliminare, pentru că Iranul trebuie mai întâi să fie de acord cu termenii nucleari într-un acord final.
„Acest lucru este atât de avansat deoarece presupune o transformare a comportamentului iranian”, a mai spus el.
Trump vs. Obama pe tema Iranului
Ani de zile, Trump l-a atacat pe Obama pentru o plată în numerar de 1,7 miliarde de dolari către Iran. Tranzacția, însă, a fost rezultatul înțelegerii administrației Obama cu Iranul din 2016, care a pus capăt unei dispute juridice de zeci de ani, după ce Teheranul nu a primit niciodată echipamentul militar pentru care plătise SUA 400 de milioane de dolari înainte de revoluția iraniană din 1979.
Trump l-a acuzat în mod constant pe Obama că a acordat Iranului 150 de miliarde de dolari ca parte a acordului nuclear cu Iranul. Cu toate acestea, acordul lui Obama nu a implicat plăți directe către Iran, ci - similar acordului preliminar al lui Trump - a dezghețat accesul Iranului la propriul numerar din conturi bancare străine, în valoare totală de aproximativ 50 de miliarde de dolari.
Cu toate acestea, Trump l-a acuzat pe Obama că a dat „mită” Iranului pentru a determina țara să semneze acordul său nuclear.
Editor : Ș.R.
