Crește numărul polițiștilor pe străzile din China. Au început arestări, după mai multe zile de proteste

Data actualizării: Data publicării:
Polițiști arestează protestatari în China
Crește numărul polițiștilor pe străzile din China. Au început arestări, după mai multe zile de proteste. Foto: Profimedia

Protestele împotriva restricțiilor din cauza COVID-19 care au izbucnit în weekend par să scadă în intensitate, odată cu creșterea semnificativă a numărului de polițiști în orașele chineze, scrie BBC.

Mai multe baraje au fost amplasate de autorități de-a lungul bulevardului unde s-au desfășurat majoritatea protestelor din Shanghai, iar poliția a făcut mai multe arestări.

Oamenii legii au interzis oamenilor să facă fotografii cu protestele, iar cei care deja au făcut sunt obligați să le șteargă de pe dispozitivele lor.

Protestele au crescut la nivel național după ce un incendiu într-un bloc înalt din Urumqi, vestul Chinei, a ucis 10 persoane, joi.

Se crede că locatarii nu au putut scăpa de incendiu din cauza restricțiilor COVID, aceștia fiind blocați în clădire, dar autoritățile locale au contestat acest lucru.

Un jurnalist BBC a fost reținut duminică în Shanghai, în timp ce relata despre un protest. În timpul arestării, Ed Lawrence a fost bătut și lovit cu picioarele de polițiști. El a fost reținut timp de câteva ore înainte de a fi eliberat.

Citiți și:
Proteste istorice în China. „Ceea ce sperăm să vedem cel mai mult este libertate și democrație”.

Ministru de externe al Marii Britanii, James Cleverly, a scris pe Twitter că arestarea a fost „profund deranjantă”.

China rămâne singura economie majoră cu o politică strictă zero-COVID, autoritățile locale reprimând chiar și focarele mici cu teste în masă, carantină și blocarea imediată a deplasării oamenilor.

În spațiul public au apărut multe imagini cu proteste anti-lockdown din Shanghai și din capitala Beijing, precum și din alte zone urbane majore precum Chengdu și Wuhan. De când au izbucnit protestele, platformele sociale din China au fost supuse unei cenzuri stricte, pentru a împiedica oamenii să le vadă și să le discute.

Zeci de milioane de postări au fost filtrate și eliminate din rezultatele căutării, în timp ce mass-media chineză nu mai scrie despre COVID, ci despre Cupa Mondială de fotbal și realizările în domeniul spațial ale Chinei.

Zeci de protestatari s-au adunat luni în centrul Hong Kong-ului și în campusul Universității Chineze din Hong Kong, într-o demonstrație de solidaritate cu oamenii din toată China.

Problema vaccinurilor din China

În timp ce China și-a dezvoltat propriile vaccinuri împotriva COVID-19, acestea nu sunt la fel de eficiente ca tehnologia ARNm - cum ar fi vaccinurile Pfizer și Moderna - folosite în alte părți.

Două doze de vaccin Pfizer/BioNTech oferă o protecție de 90% împotriva bolilor severe sau a morții, față de 70% cu Sinovac din China.

De asemenea, vaccinurile nu au fost administrate suficient la populație. Prea puțini vârstnici au fost imunizați, ei fiind în mare pericol să moară din cauza bolii.

Guvernul chinez nu a recunoscut protestele și nu a răspuns într-un mod formal.

Ele reprezintă o provocare politică fără precedent pentru președintele chinez Xi Jinping.

Un număr mare de protestatari au ținut coli de hârtie goale - o modalitate de a protesta, evitând în același timp cenzura sau arestarea. Dar alții au mers mult mai departe și i-au cerut direct lui Xi Jinping să demisioneze.

În ciuda cenzurii puternice, știrile despre demonstrații, videoclipurile și imaginile s-au răspândit prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de mesagerie.

Cel mai important artist și regizor dizident chinez, Ai Weiwei, a comparat politicile stricte ale Chinei privind COVID-ul, cu scandalul de sănătate publică din 1990 din provincia Henan, unde oamenii făceau bani din vânzarea de sânge, ceea ce a dus la infectarea cu HIV a sute de mii de persoane.

Ai Weiwei, un critic al guvernului chinez, a spus că există multe asemănări în ceea ce privește încercările guvernamentale de a controla informațiile.

„O politică zero-COVID se poate întâmpla doar în China sau Coreea de Nord... iar guvernul nu lasă niciodată oamenii să afle adevărul”, a spus el pentru BBC.

„Economia se prăbușește, tinerii nu au locuri de muncă și studenții nu au viitor, absolvenții nu își găsesc un loc de muncă, așa că sunt multe motive pentru astfel de proteste”.

Editor : Liviu Cojan

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri