Criza refugiaților se resimte în anchetele DIICOT

Data publicării:
PRIMII REFUGIATI IN ROMANIA GETTY

Criza refugiaților din Europa s-a resimțit și în anchetele DIICOT care au vizat traficul de imigranți. Datele oficiale arată că peste 600 dintre ei au devenit victimele rețelelor de crimă oganizată. Liderii acestora rămân de regulă anonimi, doar intermediarii și călăuzele ajung să fie trași la răspundere.

„Reporter - De ce România?

Refugiat: Pentru ca România este în Europa. Eu vreau să ajung în Germania. Din România, în Ungaria, Austria şi apoi Germania. Poporul vostru mă ajută. Eu sunt din Pakistan, acolo oamenii sunt foarte săraci.”

Rețelele de trafic de persoane sunt atent monitorizate. De regulă, românii sunt doar intermediari sau transportatori pentru refugiați. O astfel de rețea a fost descoperită în Bistrița. Mai mulți români au fost obligați să ducă peste 800 de refugiați în Grecia și chiar în țara noastră.

Radu Radmacher, procuror șef Biroul Teritorial DIICOT Bistrița-Năsăud: „Sunt racolate persoane de sex barbătesc din Bistriţa, induse în eroare cu privire la anumite servicii pe care trebuie să le facă în străinătate. Persoanele respective sunt duse în Turcia într-o localitate şi acolo sunt determinate să facă, prin constrângere, transporturi cu persoane de origine siriană.”

Refugiaţii sunt apoi preluaţi de călăuze.

Shaker Jetin , condamnat pentru trafic de migranţi: „Mie mi-au spus ca o sa fie un vas de 32 de metri, dar în realitate era doar de 20 de metri. Mi-au spus că vor fi 50 - 60 de persoane, două motoare puternice şi că ajungem în 11 ore în România. Însă barca era veche, mică, 130 de persoane la bord şi am facut 35 de ore. Situaţia a fost foarte dureroasă. Ne-au bagat într-o încăpere lângă motoare. Aveați aer? Nu. Nu aveam. Erau acolo copii şi femei. ”

În 2015 a crescut şi numărul dosarelor penale în care au fost investigate infracţiuni de terorism în contextul crizei refugiaţilor şi al ameninţării ISIS.

Eduard Hellvig, directorul SRI: „Terorismul, migrația ilegală, criminalitatea informatică, radicalizarea, traficul de droguri sau alte rețele de criminalitate organizată au atins, din păcate, cote alarmante, care ne obligă la asigurarea unei capacități sporite de adaptare și reacție rapidă.”

Specialiştii spun că în 2016 numărul dosarelor cu astfel de infracţiuni va continua să crească.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri