Cum a fost distrusă cu adevărat Marea Armată a lui Napoleon după ce a invadat Rusia. Rămășițele soldaților răpuși dezvăluie detalii noi

Când împăratul Napoleon a invadat Rusia, în 1812, a adus cu el cea mai mare armată văzută vreodată în Europa. Când s-a retras, soldații săi au fost răpuși de frig, foamete și extenuare, dar și de bolile provocate de doi microbi identificați pentru prima dată într-un studiu publicat recent în revista Current Biology.

Aproximativ 300.000 de soldați din cei 500.000 cu care Napoleon Bonaparte a pornit în expediția militară în Rusia au murit. Retragerea Marii Armate a Franței a marcat începutul sfârșitului pentru imperiul lui Napoleon și dominația sa asupra Europei.

Un nou studiu bazat pe probe ADN extrase din dinții proveniți de la 13 soldați francezi dintr-o groapă comună din capitala Lituaniei, Vilnius, au dezvăluit pentru prima dată prezența a doi agenți patogeni care provoacă febra paratifoidă și febra recurentă de păduche.

Groapa comună din Vilnius, descoperită în 2001, conține rămășițele a aproximativ 2.000-3.000 de soldați din armata lui Napoleon, potrivit Reuters.

„Vilnius a fost un punct cheie al rutei de retragere din 1812”, a explicat autorul studiului, Nicolas Rascovan, biolog și genetician al Institutului Pasteur de la Paris. „Mulți soldați au ajuns extenuați, înfometați și bolnavi.”

„În timp ce răceala, foametea și tifosul au fost scoase de mult timp în evidență, rezultatele noastre arată că febra paratifoidă și febra recurentă de păduche erau și ele prezente și s-ar putea să fi contribuit la debilitare și mortalitate”, a mai spus Roscovan.

Soldații lui Napoleon au fost răpuși de o serie de diferite boli infecțioase

Studii precedente au arătat că soldații din Marea Armată sufereau și de alte boli, precum tifos și febra de tranșee. Noile descoperiri indică faptul că soldații împăratului francez nu sufereau doar de una sau două boli, ci de o serie de diferite boli infecțioase.

Prezența mai multor agenți patogeni cu diferite metode de transmitere a bolilor arată cât de precare erau condițiile sanitare în armata lui Napoleon, a mai spus Rascovan.

„Avem acele tablouri în muzee cu soldați în armuri sclipitoare, cu Napoleon pe calul său, bărbați tineri în formă care se avântă în luptă, dar, în final, când ne uităm la rămășițele umane, vedem o cu totul altă imagine”, a spus și Michaela Binder, un bioarheolog de la Viena, pentru NPR.

Povestea pe care o spun oasele soldaților îngropați pe drumul retragerii Marii Armate este una a suferinței, a mai spus Binder.

Editor : Raul Nețoiu