Cum se transformă a șaptea cea mai bogată țară din lume? Interviu cu ambasadorul Kuweitului

Data publicării:
ambasadorul kuweitului

Într-un clasament făcut recent de Fondul Monetar Internaţional, în funcţie de venitul pe cap de locuitor, Kuweitul este a şaptea cea mai bogată ţară din lume. Şi desigur, bunăstarea este asigurată aici de petrol. Dar ca şi în cazul alor ţări din Golful Persic, şi kuweitienii ştiu că resursele naturale sunt limitate, aşa că investesc enorm în tehnologie de ultimă generaţie. „În ceea ce priveşte resursele economiei noastre, încercăm de câţiva ani să schimbăm conceptul dependenţei de o singură sursă de venit, de petrol şi gaz. Încercăm să căutăm şi alte oportunităţi de venituri naţionale”. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul statului Kuwait la Bucureşti, Talal Alhajeri, într-un interviu acordat jurnalistei Digi24 Cristina Cileacu.

***

În 1990, întreaga lume era atentă la Kuweit, micul regat din Golful Persic, pentru că forţele militare irakiene începuseră o invazie cu intenţia clară de a anexa acest teritoriu. O coaliţie a Naţiunilor Unite, condusă de Statele Unite, a venit în apărarea kuweitienilor şi i-a determinat pe invadatori să renunţe la planul pe care îl aveau. Armata s-a retras în Irak, dar nu înainte de a incendia câmpurile petroliere din Kuweit, lucru care a afectat puternic economia ţării. Dar nimic nu durează pentru totdeauna, situaţia financiară a regatului s-a îmbunătăţit. În prezent, venitul pe cap de locuitor este printre cele mai mari din lume.

***

Cristina Cileacu: Kuweitul, ca toate statele din Golf, este binecunoscut pentru bogăţia de petrol şi gaz. În ce măsură urmăreşte ţara dvs să-şi diversifice această dependenţă, având în vedere că preţurile scad, din când în când?

Talal Alhajeri: O să vă răspund sincer. În ceea ce priveşte resursele economiei noastre, încercăm de câţiva ani să schimbăm conceptul dependenţei de o singură sursă de venit, de petrol şi gaz. Încercăm să căutăm şi alte oportunităţi de venituri naţionale. Am început privatizări în Kuwait, luând în considerare sectorul privat, cu o nouă viziune, „Kuweit 2035”. Avem în vedere concepte noi, de dezvoltare de insule, avem un concept nou de Drum al Mătăsii şi Oraş al Mătăsii şi avem, de asemenea, viziunea de a coopera cu sectorul privat pentru elaborarea unui nou model al economiei. Am început să lucrăm la proiectul „Kuweit ca centru financiar şi comercial global”.

***

Aproape întregul teritoriu al Kuweit este deşert şi în întreaga ţară nu există niciun lac sau vreun râu. Apa este aproape la fel de preţioasă ca petrolul, care se găseşte din belşug în zonă. Şi mai este un avantaj, ieşirea generoasă la Golful Persic, de care kuweitienii au ştiut să profite. Principala industrie a ţării, înainte de descoperirea petrolului în anii 1930, era pescuitul. De altfel, exportul de creveţi este pe locul doi, după cel cu produse petroliere.

***

Cristina Cileacu: Ştiu că ţara dvs are în vedere şi construirea unei flote maritime pentru transportul de petrol, să ajungă la 60 de vase, faţă de 28 câte aveţi acum, până în 2040. Dacă diversificarea continuă, atunci de ce construcţia acestei flote în Kuweit?

Talal Alhajeri: Aşa cum ştiţi, petrolul este încă cea mai importantă sursă de energie în lume. Nu depindem de el doar ca sursă de venit, dar lucrăm în paralel şi cu alte resurse, Construcţia acestei flote are ca scop dezvoltarea unei alte industrii, corelate cu industria petrolieră, ca industria petrochimică, de gaze naturale. Toate acestea sunt legate de cererea de pe piaţa mondială şi de necesităţile de energie ale altor ţări.

***

Madinat al-Hareer, adică Oraşul de Mătase, este un proiect impresionant pe care kuweitienii vor să îl transforme în realitate în următorii 17 ani. Construcţia a început deja şi de bază sunt tehnologia şi arhitectura, două lucruri care se regăsesc din plin la toate ţările din Golf, care investesc în viitor.

***

Cristina Cileacu: Aţi menţionat mai devreme că statul doreşte să se concentreze pe privatizări, având în vedere că 74% din forţa de muncă internă din Kuweit lucrează în sectorul de stat. Cum va fi aplicat acest plan?

Talal Alhajeri: Aşa cum ştiţi, guvernul kuweitian a demarat planuri pentru a atrage absolvenţi de studii superioare din Kuweit în domenii din sectorul privat ca băncile, companiile şi alte instituţii. Noi îi sprijinim, prin facilitarea acestui concept de a sprijini sectorul privat şi prin a plăti o parte din salariile acestor cetăţeni kuweitieni care doresc să lucreze în sectorul privat.

Cristina Cileacu: Care este situaţia în domeniul start-up-urilor? Dacă ne uităm în vecinătate, vedem că Arabia Saudită se reorientează de la petrol la inteligenţă artificială şi alte planuri similare. Ce planuri are ţara dvs în domeniul tehnologiei?

Talal Alhajeri: Aşa cum am spus la început, avem elaborat viziunea „Kuweit 2035”, deci lucrăm la planul IT, tehnologie şi alte industrii avansate, ca să nu depindem de o singură sursă de venit. Acesta este ţelul nostru până în 2035.

Cristina Cileacu: Şi cum va arăta Kuweit în 2035?

Talal Alhajeri: Fabulos, sperăm.

***

Kuweitienii sunt minoritari la ei în ţară. Cam două treimi din populaţie sunt expaţi, oameni care au venit aici din toată lumea pentru slujbe bine plătite. Dacă inginerii, medicii sau arhitecţii sunt bine trataţi, cei care ajung aici să muncească în domenii mai puţin importante, au parte şi de probleme rezultate de multe ori de la lipsa de respect a angajatorului pentru angajat. În orice caz, doar nativii kuweitieni se bucură de cele mai multe drepturi. Pentru investitori, regulile sunt diferite, dar atenţia de care se bucură este considerabilă.

***

Cristina Cileacu: Cât de uşor este pentru un investitor străin? La fel ca şi alte ţări, deşi a dvs este una foarte bogată, este nevoie de investiţii străine. Ce facilităţi acordaţi investitorilor străini să vină în ţara dvs?

Talal Alhajeri: Aşa cum ştiţi, avem o lege pentru facilitarea investiţiilor, avem Autoritatea Naţională pentru Investiţii în Kuweit, pentru a încuraja investitorii străini să vină să investească în Kuweit. Avem multe domenii de cooperare şi oportunităţi bune de a investi în Kuweit. Cred că prin adoptarea acestei legi şi a conceptului, mulţi investitori vor veni în Kuweit, iar numărul lor este în creştere.

Cristina Cileacu: În ce domenii are nevoie Kuweit de investitori?

Talal Alhajeri: Evident în domeniul petrolului, petrochimiei, tot ce are legătură cu acestea. Dar aşa cum am spus la început, avem în planuri să dezvoltăm şi insulele, şi turismul, cu staţiuni, este un concept nou. La fel, ideea Oraşului Mătăsii, care poate fi un bun început. Aşa cum ştiţi, Kuweit are o poziţie geografică şi geostrategică în lumea arabă şi în Orientul Mijlociu şi putem exploata această locaţie pentru a deveni un centru pentru alte ţări din Golf şi din Orientul Mijlociu.

***

România este una dintre ţările în care Kuweit vrea să investească, dar nu întotdeauna lucrurile ies bine de la început. Pentru că, aşa cum am spus, cea mai mare parte a statului din Golful Persic este deşert, tot ce ţine de agricultură îi interesează foarte mult.

***

Cristina Cileacu: Care este situaţia prezenţei Kuweitului în alte ţări? Sunteţi ambasador în România, deci poate îmi puteţi spune despre investiţii din ţara dvs care s-ar putea face în ţara noastră.

Talal Alhajeri: Da, lucrăm în domeniul agriculturii, a protecţiei alimentelor, dar şi a firmelor mici şi mijlocii, toate aceste domenii sunt atractive pentru investitorii kuweitieni pentru a investi în România sau în alte ţări din Europa sau din lume.

Cristina Cileacu: Cât de uşor este pentru cetăţenii kuweitieni să investească în ţara mea?

Talal Alhajeri: Sincer, nu este foarte uşor pe cât am dori. Dar avem o colaborare deschisă cu guvernul român, cu experţii de aici, în special cu lumea de afaceri şi cu Ministerul Comerţului, al Economiei. M-am întâlnit acum două săptămâni cu ministrul mediului de afaceri şi am discutat. Ei fac eforturi sincere să ne ajute să investim în România. Dar şi alte sectoare ne sprijină în acest efort comun de a găsi oportunităţi de investiţii în România. Avem acum în jur de 27 de firme kuweitiene în România, colaborăm cu Camera de Comerţ din România, cu Camera de Comerţ Bucureşti şi cu Camera de Comerţ Prahova pentru a creşte numărul investitorilor aici şi fac o treabă bună, ne ajută pe acest plan.

Cristina Cileacu: Iar firmele kuweitiene din România sunt tot din domeniul petrolului?

Talal Alhajeri: Nu toate, sunt şi în sectorul agriculturii, alimentelor, al protecţiei alimentelor, al lactatelor, deci toate aceste domenii. Lucrează şi în domeniul IT câteva dintre ele, este bine că avem afaceri în domenii variate aici în România. Sperăm că vom creşte numărul lor. Fostul ministru pentru comerţ şi afaceri a vizitat Kuweitul în octombrie anul trecut şi a discutat cu omologul său oportunităţile de creştere şi promovare a investiţiilor între cele două ţări. Sperăm să putem avansa pe acest plan.

***

Emirul din Kuweit face eforturi constante pentru a păstra sau a aduce pacea în Orientul Mijlociu. Este printre cei mai prezenţi lideri din zonă, când ceva nu mai merge cum trebuie şi se implică de fiecare dată în găsirea de soluţii paşnice pentru rezolvarea situaţiilor conflictuale. Siria, Yemen, problema israeliano-palestiniană, blocada diplomatică impusă Qatarului şi deopotrivă negocierile cu marile puteri, toate sunt pe agenda politică a emirului kuweitian.

***

Cristina Cileacu: Aşa cum spuneaţi, ţara dvs are o poziţie privilegiată din punct de vedere geografic şi geostrategic în Orientul Mijlociu, dar această regiune se confruntă cu multe probleme, după cum ştim. Ce rol are Kuweitul şi emirul din Kuweit în soluţionarea problemelor complexe din Orientul Mijlociu?

Talal Alhajeri: Kuweitul a obţinut statutul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU din ianuarie 2018, până la finele anului viitor. Joacă un rol uriaş în menţinerea păcii şi stabilităţii în lume. Lucrăm în multe domenii, mai ales pe plan umanitar. Aşa cum ştiţi, emirul Kuweitului, Jaber Al-Ahmad Al-Sabah, a fost numit de ONU lider umanitar, iar Kuweitul a fost numit centrul mondial umanitar. Toate aceste eforturi au ca scop soluţionarea conflictelor prin mijloace politice şi diplomatice, prin evitarea folosirii armelor şi altor mijloace de conflict ca război sau lupte. Toate aceste eforturi au ca scop pacea şi stabilitatea în lume.

Cristina Cileacu: În ce măsură sunt eficiente eforturile emirului pe acest plan?

Talal Alhajeri: Nu este vorba de emir, ci de diplomaţia kuweitiană în general, condusă de Alteţa Sa, Emirul. El sprijină toate mijloacele de menţinere a păcii, mai ales în Orientul Mijlociu, precum conflictul israeliano-palestinian, criza din Siria. Am lucrat foarte strâns cu colegii noştri din Consiliul de Securitate al ONU pentru a obţine pacea şi securitatea în Siria şi insistăm că soluţiile politice sunt singurele soluţii pentru stoparea acestui conflict sângeros, pentru că mulţi oameni nevinovaţi, civili, au căzut victime în acest război. Prin rezoluţia CS al ONU nr. 2401, în timpul preşedinţiei Kuweitului a Consiliului de Securitate al ONU, în februarie anul trecut, pe care am încercat să o aplicăm şi să o facem să fie respectată.

Cristina Cileacu: Să ne întoarcem la România, din Orientul Mijlociu. Care sunt aspectele principale ale misiunii dvs aici?

Talal Alhajeri: Evident, promovarea relaţiilor bilaterale, îmbunătăţirea cooperării între cele două ţări pe toate planurile, economic, comercial, agricultură, chiar şi educaţie. Ieri m-am întâlnit cu ministrul educaţiei şi am discutat despre cooperarea între universităţi, de stat şi particulare, pentru implementarea multor acorduri şi programe. Încerc să fac totul pentru a aduce mai aproape cele două ţări, oficialităţile, pentru interesele noastre comune, ca să putem lucra împreună şi să construim acest lucru, în toate domeniile. Misiunea mea nu este doar diplomatică, este şi umanitară, economică. Aici în România mă simt bine, lucrez cu oficialităţile şi am legături cu oamenii, deci este simplu pentru mine să cunosc societatea română şi să interacţionez cu oamenii, nu doar cu oficialităţile.

Cristina Cileacu: Şi ce aţi reuşit până acum?

Talal Alhajeri: Până acum tot ce am putut. Sper să pot face mai mult decât am reuşit până acum.

Cristina Cileacu: Este un răspuns foarte diplomatic.

Talal Alhajeri: Da, mulţumesc.

Cristina Cileacu: Ştiu că în timpul misiunii dvs este încă o problemă nerezolvată pe teritoriul României: a dispărut un om de afaceri important din Kuweit şi lipseşte de trei ani deja. Cum ajută autorităţile noastre familia?

Talal Alhajeri: După cum ştiţi, avem acest caz umanitar, din 5 august 2015. Un celebru om de afaceri kuweitian a dispărut, dl Mohammed Al Baghli, un om în vârstă, a dispărut în satul Cheia din judeţul Prahova. Până acum nu avem un răspuns clar despre acest lucru, astfel încât familia să fie liniştită şi să ştie ce s-a întâmplat cu el, astfel încât să se împace cu soarta. Vrem să ştim doar ce s-a întâmplat, pentru demnitatea lui şi ne dorim să găsim o soluţie pentru acest caz umanitar.

Cristina Cileacu: Pentru că lucraţi în România şi după cum vedeţi este foarte simplu să vorbiţi şi cu oamenii simpli, nu doar cu oficialii, ce vă place şi ce nu vă place în România?

Talal Alhajeri: Îmi place totul. Îmi place vremea, verdeaţa, mâncarea, viaţa socială, sunt atât de apropiate de stilul ţărilor din Est, mă refer în mod deosebit la Kuweit şi ţările din Golf. Mă simt confortabil când ies afară, în siguranţă, îmi este foarte uşor să comunic, dacă este vreun obstacol mic, îl putem îndepărta cu uşurinţă, fără nicio problemă.

Cristina Cileacu: Şi dacă este să vorbim despre partea negativă a ţării mele?

Talal Alhajeri: Nimic negativ.

Cristina Cileacu: Ei, cum aşa?

Talal Alhajeri: Totul este pozitiv.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri