Conform unor evaluări ale serviciilor de informații americane, timpul de care ar avea nevoie Iranul pentru a construi o armă nucleară nu s-a modificat față de vara trecută, când analiștii estimau că un atac american-israelian ar fi prelungit acest termen cu până la un an, potrivit a trei surse familiarizate cu această chestiune, relatează Reuters.
Evaluările privind programul nuclear al Teheranului rămân, în mare parte, neschimbate chiar și după două luni de război pe care președintele american Donald Trump l-a declanșat, printre altele, pentru a împiedica Republica Islamică să dezvolte o bombă nucleară.
Ultimele atacuri ale Statelor Unite și ale Israelului, care au început pe 28 februarie, s-au concentrat asupra unor ținte militare convenționale, însă Israelul a lovit o serie de instalații nucleare importante.
Calendarul neschimbat sugerează că, pentru a împiedica în mod semnificativ programul nuclear al Teheranului, ar putea fi necesară distrugerea sau eliminarea stocurilor rămase de uraniu puternic îmbogățit (HEU) ale Iranului.
Războiul a intrat într-o fază de impas de când Statele Unite și Iranul au convenit, pe 7 aprilie, asupra unui armistițiu în vederea instaurării păcii. Tensiunile rămân ridicate, întrucât ambele părți par profund divizate, iar Iranul a restricționat traficul prin Strâmtoarea Ormuz, blocând aproximativ 20 % din aprovizionarea mondială cu petrol și declanșând o criză energetică globală.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat public că Statele Unite urmăresc să se asigure că Iranul nu va intra în posesia unei arme nucleare prin intermediul negocierilor în curs cu Teheranul.
Agențiile de informații americane au concluzionat înainte de războiul de 12 zile din iunie că Iranul ar putea produce suficient uraniu de calitate militară pentru o armă și ar putea construi o bombă în aproximativ trei până la șase luni, au declarat două dintre surse, toate solicitând anonimatul pentru a discuta despre informațiile serviciilor secrete americane.
În urma atacurilor lansate de SUA în luna iunie asupra complexelor nucleare de la Natanz, Fordow și Isfahan, estimările serviciilor de informații americane au amânat acest termen cu aproximativ nouă luni până la un an, au declarat cele două surse și o persoană familiarizată cu aceste evaluări.
Atacurile au distrus sau avariat grav cele trei uzine de îmbogățire despre care se știe că funcționau la momentul respectiv. Însă agenția de supraveghere nucleară a ONU nu a reușit să verifice unde se află aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%. Aceasta consideră că aproximativ jumătate din cantitate era depozitată într-un complex de tuneluri subterane la Centrul de Cercetare Nucleară din Isfahan, dar nu a putut confirma acest lucru, deoarece inspecțiile au fost suspendate.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează că stocul total de uraniu puternic îmbogățit ar fi suficient pentru fabricarea a 10 bombe, în cazul în care ar fi îmbogățit în continuare.
„În timp ce Operațiunea Midnight Hammer a distrus complet instalațiile nucleare ale Iranului, Operațiunea Epic Fury a valorificat acest succes prin decimarea bazei industriale de apărare a Iranului, pe care acesta o folosea odinioară ca scut protector în eforturile sale de a obține o armă nucleară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, referindu-se la operațiunea din iunie și la ultimul conflict care a izbucnit în februarie. „Președintele Trump a afirmat de mult timp că Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară – și nu blufează”.
Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
Oficialii americani, inclusiv Trump, menționează în repetate rânduri necesitatea eliminării programului nuclear al Iranului ca obiectiv principal al războiului.
„Iranului nu i se poate permite niciodată să obțină o armă nucleară. Acesta este obiectivul acestei operațiuni”, a scris vicepreședintele american JD Vance pe X, pe 2 martie.
Estimarea constantă privind timpul necesar pentru ca Iranul să construiască o astfel de armă reflectă, în parte, obiectivul principal al celei mai recente campanii militare a Statelor Unite și a Israelului, au afirmat sursele.
În timp ce Israelul a lovit ținte legate de programul nuclear, inclusiv o instalație de prelucrare a uraniului la sfârșitul lunii martie, atacurile SUA s-au concentrat asupra capacităților militare convenționale, asupra conducerii Iranului și asupra bazei sale militar-industriale.
Conform unor analiști, estimările neschimbate ar putea rezulta și din lipsa unor ținte nucleare majore care să poată fi distruse cu ușurință și în condiții de siguranță în urma acțiunii militare din iunie.
Eric Brewer, un fost analist de rang înalt al serviciilor de informații americane care a condus evaluările programului nuclear al Iranului, a declarat că nu este surprinzător faptul că evaluările nu s-au modificat, deoarece recentele atacuri ale SUA nu au vizat în mod prioritar ținte legate de programul nuclear.
„Din câte știm, Iranul încă deține toate materialele sale nucleare”, a spus Brewer, vicepreședinte al programului de studiu al materialelor nucleare din cadrul grupului de reflecție privind controlul armamentului Nuclear Threat Initiative. „Acele materiale se află probabil în situri subterane adânc îngropate, unde muniția americană nu poate pătrunde”.
În ultimele săptămâni, oficialii americani au luat în considerare operațiuni periculoase care ar împiedica în mod semnificativ eforturile nucleare ale Iranului. Printre aceste opțiuni se numără raiduri terestre pentru recuperarea uraniului puternic îmbogățit (HEU) despre care se crede că este depozitat în complexul de tuneluri de la baza din Isfahan.
Iranul a negat în repetate rânduri că ar urmări obținerea de arme nucleare. Agențiile de informații americane și AIEA afirmă că Teheranul a oprit programul de dezvoltare a ogivelor nucleare în 2003, deși unii experți și Israelul susțin că acesta a păstrat în secret părți esențiale ale programului.
Evaluarea precisă a capacității nucleare a Iranului este dificilă, chiar și pentru cele mai importante servicii de informații din lume, afirmă experții.
Mai multe agenții de informații americane au analizat în mod independent programul nuclear al Iranului și, deși sursele au descris un consens general cu privire la capacitatea Iranului de a construi o armă nucleară, există totuși și evaluări care se abat de la acest consens.
Este posibil ca ambițiile nucleare ale Iranului să fi suferit un regres mai mare decât sugerează estimările serviciilor de informații.
Unii oficiali, printre care și secretarul de stat american Marco Rubio, au susținut că atacurile SUA asupra sistemelor de apărare aeriană iraniene au redus amenințarea nucleară, diminuând capacitatea Iranului de a-și apăra instalațiile nucleare în cazul în care ar decide să accelereze procesul de militarizare în viitor.
Există, de asemenea, impactul asasinatelor comise de Israel asupra unor oameni de știință de frunte din domeniul nuclear iranian.
David Albright, fost inspector nuclear al ONU și director al Institutului pentru Știință și Securitate Internațională, a declarat că aceste asasinate au creat o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea Teheranului de a construi o bombă care să funcționeze conform planului.
„Cred că toată lumea este de acord că cunoștințele nu pot fi distruse prin bombardamente, dar know-how-ul poate fi cu siguranță distrus”, a spus el.
Citește și:
Trump amenință din nou că „șterge Iranul de pe suprafața Pământului” și spune că armata SUA a distrus șapte ambarcațiuni iraniene
SUA roagă China să intervină pe lângă Iran să deschidă Strâmtoarea Ormuz. „Haideţi să vedem cum îşi intensifică acţiunile”
Editor : A.M.G.
