După ce a petrecut săptămâni întregi acuzând guvernul nigerian că nu a reușit să combată persecuția creștinilor, Donald Trump a anunțat o serie de atacuri asupra țării africane în ziua de Crăciun. Atacurile, care vizează militanții Statului Islamic din nordul țării, marchează cea mai recentă intervenție militară în străinătate a lui Trump, care a promis în campania electorală din 2024 că va scoate SUA din „războaiele nesfârșite” care durează de zeci de ani, scrie The Guardian într-un articol în care încearcă să explice cum s-a ajuns la această situație și care sunt interesele SUA.
Ce știm despre aceste atacuri?
În anunțul său, Trump a spus că atacurile au vizat militanții Statului Islamic care „au țintit și au ucis cu cruzime, în primul rând, creștini nevinovați, la un nivel nemaiîntâlnit de mulți ani, ba chiar de secole!”
Un oficial al Departamentului Apărării a declarat pentru Associated Press că SUA a colaborat cu Nigeria pentru a efectua atacurile și că acestea au fost aprobate de guvernul acelei țări. Ministerul Afacerilor Externe al Nigeriei a declarat că cooperarea a inclus schimburi de informații și coordonare strategică.
De ce a vizat Trump Nigeria?
O parte a dreptei americane amplifică de ani de zile afirmațiile că creștinii sunt persecutați în Nigeria. În septembrie, senatorul republican Ted Cruz a insistat să fie sancționați oficialii nigerieni care „facilitează violența împotriva creștinilor și a altor minorități religioase, inclusiv de către grupurile teroriste islamiste”.
Afirmațiile că creștinii se confruntă cu persecuții religioase în străinătate au devenit o forță motivantă majoră pentru baza electorală a lui Trump – iar președintele SUA îi consideră pe creștinii evanghelici printre cei mai entuziaști susținători ai săi.
La începutul acestui an, el a părut să acționeze în urma unor astfel de preocupări, desemnând Nigeria drept „țară de îngrijorare specială” în conformitate cu Legea SUA privind libertatea religioasă internațională, după săptămâni de lobby din partea legislatorilor americani și a grupurilor creștine conservatoare. La scurt timp după aceea, el a ordonat Pentagonului să înceapă planificarea unei potențiale acțiuni militare în țară. La momentul respectiv, președintele a declarat că ar putea interveni „cu armele în mână” dacă guvernul nigerian va continua să „permită uciderea creștinilor”.
Există persecuție religioasă în Nigeria?
În trecut, guvernul nigerian a răspuns criticilor lui Trump afirmând că oameni de multe confesiuni, nu doar creștini, suferă din cauza grupurilor extremiste care operează în toată țara.
Nigeria este oficial o țară laică, dar populația este împărțită aproape în mod egal între musulmani (53%) și creștini (45%), restul populației practicând religii tradiționale africane. Violența împotriva creștinilor a atras o atenție internațională semnificativă și este adesea prezentată ca persecuție religioasă, dar majoritatea analiștilor susțin că situația este mai complexă și că atacurile pot avea motivații diferite.
De exemplu, ciocnirile mortale dintre păstorii musulmani nomazi și comunitățile agricole predominant creștine au la origine competiția pentru pământ și apă, dar sunt exacerbate de diferențele religioase și etnice. În același timp, răpirile de preoți sunt considerate de mulți analiști ca fiind o tendință motivată mai mult de bani decât de ura religioasă, deoarece aceștia sunt considerați figuri influente ale căror enoriași sau organizații pot mobiliza rapid fonduri.
Ce spune guvernul nigerian?
După atacurile de joi, ministerul de externe al Nigeriei a lăudat cooperarea cu SUA, dar a refuzat în mod deliberat să recunoască că acțiunile Americii au vreo legătură cu persecuția creștinilor.
„Violența teroristă sub orice formă, indiferent dacă este îndreptată împotriva creștinilor, musulmanilor sau altor comunități, rămâne o ofensă adusă valorilor Nigeriei și păcii și securității internaționale”, a declarat ministerul într-un comunicat.
Guvernele nigeriene succesive s-au străduit să țină sub control criza de securitate din țară, care se agravează, mii de oameni fiind uciși și alte sute răpiți în ultimii ani.
În nord-est, Boko Haram și grupurile sale disidente, precum Provincia Statului Islamic din Africa de Vest (Iswap), au declanșat o insurgență din 2009, ucigând zeci de mii de oameni și provocând strămutarea a milioane de persoane. În nord-vest, bande criminale puternic înarmate – adesea numite „bandiți” – comit răpiri în masă și raiduri care afectează atât comunitățile musulmane, cât și cele creștine.
Guvernul nigerian a răspuns anterior criticilor lui Trump afirmând că oameni de multe confesiuni, nu doar creștini, au suferit din cauza acestor grupuri.
Luna trecută, președintele Nigeriei, Bola Ahmed Tinubu, a declarat că caracterizarea Nigeriei ca țară intolerantă din punct de vedere religios nu reflectă realitatea.
„Libertatea religioasă și toleranța au fost un principiu fundamental al identității noastre colective și vor rămâne întotdeauna așa... Nigeria este o țară cu garanții constituționale pentru protejarea cetățenilor de toate confesiunile.”
Citește și:
ANALIZĂ Planurile de război ale SUA în Nigeria: istoria conflictelor din țara africană și opțiunile lui Trump pentru a încheia „o nouă pace”
Editor : B.E.
