Vedetele presei conservatoare americane s-au confruntat public, în termeni extrem de personali, după decizia președintelui american Donald Trump de a implica Statele Unite într-un conflict cu Iranul. Personalități influente precum Tucker Carlson, Megyn Kelly, Ben Shapiro și Mark Levin își aruncă acuzații reciproce, în timp ce Sean Hannity spune că preferă să nu se implice în conflictul mediatic.
Disputa reflectă diviziuni tot mai adânci în interiorul mișcării conservatoare americane, în special în ceea ce privește implicarea militară a Statelor Unite și relația cu Israelul. O parte dintre comentatorii conservatori consideră că Washingtonul este prea deferent față de interesele israeliene, în timp ce alții susțin ferm intervenția americană și cooperarea cu Israelul.
Printre cei care au criticat intervenția se numără Carlson și Kelly. În schimb, comentatori conservatori precum Levin, prezentator la Fox News, și Shapiro au apărat decizia administrației Trump.
„Există neoconservatorii clasici, există dreapta populistă și există anti-anti-neoconservatorii”, a explicat Curt Mills, director executiv al revistei The American Conservative.
Într-o intervenție publică, Shapiro l-a apărat pe Levin și a atacat-o dur pe Megyn Kelly, pe care a acuzat-o că evită să-l critice direct pe Trump. „Nu-ți place președintele Trump? Nu-ți place ce spune? Spune-i numele, lașule”, a spus Shapiro. „Ești un laș incredibil. Tucker și Megyn - o lașitate incredibilă.”
Insulte și atacuri, conflictul a escaladat rapid
Conflictul a escaladat rapid în atacuri personale. Levin a numit-o pe Kelly „bunica nebună Groyper”, folosind un termen asociat susținătorilor extremistului de dreapta Nick Fuentes, care i-a acordat anul trecut un interviu prietenos lui Carlson. La rândul ei, influencera de extremă dreapta Laura Loomer a mers și mai departe în atacurile sale, numind-o pe Kelly „o idioată”.
Jurnalistul Jonathan Karl de la ABC News a relatat că Carlson a descris atacul lui Trump asupra conducerii iraniene drept „absolut dezgustător și rău”.
Tensiunile dintre Carlson și Levin nu sunt noi. În iunie 2025, Carlson l-a acuzat pe Levin că „face lobby pentru război cu Iranul” după un prânz privat cu Trump la Casa Albă. Levin a reacționat numindu-l pe Carlson „un vierme”, iar Carlson l-a descris pe Levin drept „instigator la război”. Același termen l-a folosit și pentru Hannity.
În replică, Kelly l-a criticat pe Hannity, spunând că acesta este „un supus al lui Donald Trump” și că „nu ar spune niciodată altceva decât să-l laude pe Donald Trump”.
Într-un interviu acordat podcastului realizat de Katie Miller, Hannity a spus că nu este de acord cu Carlson, dar a ales să nu se implice în conflict. „Dacă vor să se distrugă între ei, să o facă”, a spus Hannity. „Am trecut demult, Katie, de punctul din cariera mea în care să-mi pese ce fac sau ce spun alții.” El a adăugat că interesul său de a participa la dispută este „zero” și că nu crede că succesul său depinde de a-i ataca pe alții.
Un semn al diviziunilor din MAGA
Pentru unii comentatori, disputa reflectă o problemă mai amplă în interiorul mișcării conservatoare. Jonah Goldberg, redactor-șef al publicației The Dispatch, spune că scandalul face parte din „dezintegrarea coaliției Trump/MAGA”.
Potrivit lui, tensiunile sunt vizibile și în criticile venite din zona conservatoare privind modul în care administrația Trump a gestionat documentele legate de Jeffrey Epstein.
În același timp, conflictul mediatic aduce și beneficii celor implicați. „Cred că există animozități reale și dezacorduri serioase între părți”, a spus Goldberg. „Dar această ceartă publică are și o dinamică de reality show. Conflictul aduce audiență și clickuri.”
Potrivit acestuia, în ecosistemul politic și mediatic din jurul lui Trump există multe conflicte dramatizate sau jucate, asemănătoare celor din divertismentul televizat.
Disputa privind Iranul arată astfel nu doar divergențe ideologice reale în interiorul taberei conservatoare americane, ci și modul în care rivalitățile publice dintre personalități media devin parte a spectacolului politic care domină dezbaterea publică din Statele Unite.
Editor : M.I.
