Sari la conținut
News Alert

Europa, singură împotriva tuturor. Un război comercial care va lovi și România

Un război comercial nu e scurt şi uşor de câştigat aşa cum spune președintele american Donald Trump. Iar europenii nu stau cu mâinile în sân. Ca răspuns la suprataxarea pe oţel şi aluminiu, Uniunea Europeană se pregăteşte să impună taxe de salvgardare în valoare de 25% la produse americane simbol, Harley-Davidson sau Levi' s. Dar ar putea fi vizate şi alte bunuri americane precum whisky şi cereale pe care statele europene le importă acum de peste ocean, potrivit unui document obţinut de Bloomberg. Şi e vorba de bani mulţi. Valoarea totală a importurilor americane care vor fi afectate de noile tarife se ridică la 2,8 miliarde de euro. Dar Donald Trump nu pare să dea înapoi. Chiar plusează - spunea, anterior informaţiilor venite de la Bruxelles, că dacă Europa face asta atunci va taxa importul de maşini. Abia aştepta să facă asta, să lovească Germania în plin. Şi aşa se rostogoleşte. Să impună tarife similare şi pentru importurile de maşini. Iar Germania ar fi direct vizată. Tarifarea maşinilor ar lovi puternic şi industria românească pentru că suntem mari furnizori de componente.

Dincolo de declaraţii este o situaţie gravă. Europa are în faţă un viitor în care va fi singură şi va avea lupte grele de dus. Confruntate cu modul atipic de a face politică al lui Trump, statele europene se uitau spre China ca partener în politica globală. Xi Jinping părea un aliat al comerţului liber. Dar schimbările politice de la Bejing, tendinţele spre un regim autoritar şi mai ales o politică expasionistă chiar în curtea din spate a spaţiului comunitar face din China un rival.

Până de curând, Uniunea Europeană nu vedea nicio ameninţare la nivel global venită din partea Chinei. Deşi e o ţară comunistă, a doua economie a lumii părea că încearcă drumul democraţiei şi, dacă la un moment dat, America lui Trump îşi uită sau chiar pedepseşte aliatul tradiţional, China lui Xi Jinping va reprezenta un partener pentru Europa. Dar speranţa că statul chinez va deveni aliat al ordinii globale s-a spulberat repede, în urmă cu o săptămână - când s-a vorbit de abrogarea legii care îi permite preşedintelui Chinei să aibă doar 2 mandate consecutive. Xi Jinping va rămâne, cel mai probabil, preşedinte pe viaţă.

Şi sunt puţini cei care mai cred acum că Beijingul se apropie de valorile democratice din Vest, potrivit New York Times. Sunt, în schimb, tot mai mulţi lideri europeni care acuză China că vrea să divizeze Uniunea Europeană - cu investiţii şi achiziţii majore în Balcani şi în statele centrale. Sunt îngrijorări legate de o politică militară tot mai agresivă, mai ales că Guvernul de la Beijing a anunţat că, pentru anul acesta, cheltuielile cu apărarea vor creşte la 8,1% din PIB.

Chinezii investesc masiv şi în tehnici de spionaj, realizate mai mult sau mai puţin la vedere. Participaţia de 10 procente cumpărată de Geely în interiorul Daimler din surse de finanţare neclare sporeşte speculaţiile privind o posibilă intruziune a Beijingului în ceea ce reprezintă acum secrete comerciale şi inovaţii ale statelor europene.

Vreme de zeci de ani, Uniunea Europeană a profitat de pe urma sistemului global creat de Statele Unite după Al Doilea Război Mondial. La fel şi China. Dar lucrurile s-au schimbat odată cu alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, după cum remarcă jurnaliştii de la New York Times. Europa a sperat ulterior că poate profita, aşa cum a făcut-o decenii întregi, de pe urma stabilităţii şi a ordinii cu care China şi-a construit succesul în plan economic.

Dar la fel ca la Washington, ecuaţiile s-au dat peste cap şi în Beijing. Mandatul lui Trump este limitat, al lui Xi Jinping nu mai este. Luna trecută, ministrul de Externe al Germaniei avertiza că Beijingul încearcă să impună lumii propriul sistem politic şi economic, dar care diferă de cel european pentru că nu se bazează pe respctarea drepturilor omului şi a libertăţilor individuale. Sistemul chinez e mai degrabă concentrat către un bine colectiv. Oficialul german se arăta îngrijorat în special de planul Beijingului prin care sunt alocate investiţii uriaşe în infrastructură pentru dezvoltarea unor rute de comerţ între China şi Europa, un nou „Drum al Mătăsii".

Planul chinezilor s-ar putea dovedi mai mult unul politic, decât economic. Ministrul german adăugă că, dacă statele europene nu vor reuşi să-şi impună propriile strategii în această colaborare, atunci China va reuşi divizarea Europei. Cei care susţin această opinie aduc aminte că presa germană a scris de 10 ori mai multe articole despre tranzacţia dintre Geely şi Daimler decât despre eliminarea regulii privind cele 2 mandate ale preşedintelui chinez. Opiniile sunt, însă, împărţite.

Astfel de păreri sunt considerate de unii analişti drept alarmiste. Ei aduc aminte de faptul că parteneriatul dintre Germania şi China s-a tradus, anul trecut, în schimburi comerciale în valoare de 230 de miliarde de dolari. Dar comerţul este doar o mică parte din tot tabloul geopolitic. Din punct de vedere politic, Uniunea Europeană se confruntă cu o expansiune a partidelor de populiste, care câştigă teren. În plus, politici precum cele promovate de Polonia şi Ungaria au stârnit mereu discuţii aprinse la Bruxelles. Liderii europeni au învăţat cum să discute cu Rusia lui Vladimir Putin. Dar Xi Jinping, spun analiştii, vrea, întâi de toate, să fie respectat. Democraţiile liberale trebuie să înveţe acum să negocieze şi cu un sistem de valori diferit.

Citiți și:  China intră într-o nouă eră, iar asta va influența tot restul lumii

L-a egalat pe Mao. Cel mai puternic lider din China ultimilor 40 de ani

George Friedman, despre "noua Chină": O imagine sumbră şi dictatură. Xi a recunoscut slăbiciunile monumentale

Pe aceeași temă