Imagini rare cu membrii celui mai mare trib complet izolat de restul lumii, alungați de tăietorii de lemne din Amazon

Imagini rare cu Mashco Piro, un trib de băștinași din izolata junglă amazoniană din Peru, considerat a fi cel mai mare trib care continuă să trăiască izolat de restul lumii, au fost publicate de Survival International, în care se pot vedea zeci de băștinași în aceeași regiune unde tăietorii de lemne defrișează pădurea, scrie The Guardian.

Tribul izolat, care a fost observat ieșind din pădurea tropicală mai frecvent în ultimele săptămâni în căutare de mâncare, pare să fugă din calea tăietorilor de lemne ce pătrund tot mai mult pe teritoriul lor, potrivit grupului Fenamad care apără drepturile băștinașilor.

Mashco Piro au fost fotografiați la finalul lunii iunie pe malul unui râu din Madre de Dios, în sud-estul statului Peru, aproape de granița cu Brazilia, potrivit Survival International.

„Aceste imagini incredibile arată că un număr mare de băștinași izolați Mashco Piro trăiesc singuri la câțiva kilometri de locul unde tăietorii de lemne urmează să își înceapă operațiunile”, a spus directorul Survival International, Caroline Pearce.

Peste 50 de membri ai tribului Mashco Piro au apărut în ultimele zile în apropiere de un sat al populației Yine, numit Monte Salvado. Un alt grup de 17 băștinași a apărut în apropiere de Puerto Nuevo.

Băștinașii Mashco Piro nu intră de obicei în contact cu nimeni din afara tribului, dar din cauza activității tăietorilor de lemne din Amazon, ei sunt nevoiți din ce în ce mai des să iasă de pe teritoriul lor.

Una dintre companiile care au câștigat dreptul de a tăia lemne în regiune, Canales Tahuamanu, a construit peste 200 de kilometri de drumuri pentru camioanele cu care transportă lemne. Băștinașii Mashco Piro au fost văzuți și dincolo de graniță, pe teritoriul Braziliei.

„Ei fug din calea tăietorilor de lemne de pe partea peruviană”, a spus Rosa Padilha, o reprezentantă a Consiliului Misionar Indigen al episcopilor catolici brazilieni.

„În această perioadă a anului ei apar pe plaje pentru a culege ouă de tracaja [țestoasa de apă]. Atunci le găsim urmele în nisip. Lasă în urmă o grămadă de carapace de țestoase.”

„Sunt un popor fără pace, agitați, pentru că sunt mereu pe fugă”, a spus Padilha.

Editor : Raul Nețoiu