„În loc de coronavirus, foamea ne va ucide.” Zorii unei crize alimentare globale

Data actualizării: Data publicării:
India trebuie să se pregătească pentru un “masacru”, după primul deces cauzat de COVID-19 în mahalaua Dharavi. Avertismentul medicilor
Foto: Profimedia Images

Pandemia de coronavirus ar putea condamna peste 265 de milioane de oameni la foamete, până la finalul acestui an, estimează experții, potrivit New York Times. ONU a avertizat că planeta se va confrunta cu episoade de foamete de „proporții biblice” în părțile cele mai sărace ale lumii.

În cea mai mare mahala din capitala Kenyei, oamenii înfometați s-au călcat în picioare pentru a primi făină și ulei. În urma incidentului două personae au murit. În India, mii de muncitori se aliniază de două ori pe zi pentru a primi pâine și legume pentru a-și potoli foamea.

„În loc de coronavirus, foamea ne va ucide”, a declarat un muncitor migrant. Acesta a mărturisit că i-a fost rușine să ceară mâncare, dar nu are altă opțiune. "Aceste blocaje ne-au călcat în picioare demnitatea".

În Columbia, gospodăriile sărace atârnă haine roșii și steaguri la geamuri și balcoane, în semn că oamenii suferă de foame.

„Nu avem bani, iar acum trebuie să supraviețuim”, a declarat Pauline Karushi, care și-a pierdut locul de muncă și împarte două camere cu fiul său și alte patru rude. „Asta înseamnă să nu mănânci prea mult.”

Lumea s-a mai confruntat cu episoade de foamete, dar acestea au fost regionale și cauzate de vremea extremă, crize economice, războaie sau instabilitate politică.

Specialiștii spun că această criză alimentară se va extinde la nivel global și este provocată de factori legați de pandemia de coronavirus: pierderea bruscă a veniturilor pentru milioane de oameni care trăiau deja în condiții grele; prăbușirea prețurilor petrolului; a turismului; imposibilitatea muncitorilor migranți de a mai trimite bani acasă; precum și schimbările climatice, violența și dezastrele umanitare, mai precizează sursa citată.

Din Honduras până în Africa de Sud și India, protestele și jafurile au izbucnit pe fondul frustrărilor cauzate de blocajele și îngrijorările legate de lipsa hranei. Odată cu suspendarea cursurilor, peste 368 de milioane de copii și-au pierdut mesele și gustările calde pe care le primeau în mod normal la școală.

Refugiații și persoanele care trăiesc în zone de conflict vor fi categoriile cele mai vulnerabile în fața “pandemiei de foamete”. Ahmad Bayoush, un muncitor în construcții care a fost transferat în provincia Idlib din nordul Siriei, a mărturisit că el și mai mulți colegi s-au înscris pe listele pentru a primi alimente de la orgnizațiile umanitare, însă acestea întârzie să apară.

Efectele restricțiilor „pot provoca mai multă suferință decât boala în sine”, a declarat Kurt Tjossem, vicepreședinte regional pentru Africa de Est în cadrul Comitetului Internațional de Salvare.

Pentru a limita impactul acestei crize, unele guverne iau măsuri pentru a evita creșterea prețurilor la produsele alimentare și pun la punct strategii pentru a sprijini financiar cele mai sărace gospodării.

Cu toate acestea, comunitățile din întreaga lume iau problema în propriile lor mâini. Unii strâng bani prin intermediul platformelor de crowdfunding, în timp ce alții au început programe pentru a cumpăra mese pentru familiile nevoiașe.

Programul Alimentar Mondial a avertizat deja că 2020 va fi un an devastator pentru numeroase țări lovite de sărăcie și război. Țările cu cele mai mari probleme sunt Yemen, Republica Democratică Congo, Afghanistan, Venezuela, Etiopia, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Nigeria și Haiti. Majoritatea acestor țări nu au fost lovite puternic de pandemie, însă situația proastă a sistemelor lor de Sănătate ar putea transforma o epidemie minoră într-un devastatoare.

Editor: I. I. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri