Închiderea Strâmtorii Ormuz şi creşterea puternică a preţurilor globale ale petrolului au adus câştiguri financiare pentru Iran, Oman şi Arabia Saudită, în timp ce alte state din regiune care nu au rute alternative de export au pierdut miliarde de dolari, potrivit unei analize Reuters.
Iranul a închis efectiv strâmtoarea, o rută prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol şi gaze naturale lichefiate, după ce loviturile aeriene ale Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului, la sfârşitul lunii februarie, au declanşat extinderea conflictului.
Ulterior, Teheranul a anunţat că va permite tranzitul navelor care nu au legături cu Statele Unite sau Israelul. În consecinţă, unele petroliere au reuşit să traverseze strâmtoarea, însă pieţele energetice au fost puternic perturbate. Preţul petrolului Brent a crescut cu 60% în luna martie, cea mai mare creştere lunară din istorie.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat că „va dezlănţui iadul” asupra Iranului dacă până marţi nu va fi încheiat un acord care să permită reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.
Impactul asupra statelor producătoare de petrol din Orientul Mijlociu depinde în mare măsură de geografie. Deşi Iranul controlează strâmtoarea, Oman, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite pot evita această rută prin conducte şi porturi alternative.
În schimb, exporturile de petrol din Irak, Kuweit şi Qatar au fost practic blocate, deoarece aceste state nu dispun de rute alternative către pieţele internaţionale.
Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că Iranul nu va redeschide strâmtoarea în cadrul unui armistiţiu temporar şi a respins ultimatumurile anterioare ale lui Trump, afirmând că Teheranul nu va accepta să fie umilit.
Unii analişti consideră că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a întărit, în anumite privinţe, poziţia Teheranului.
„Acum, că Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, ea poate fi închisă din nou şi din nou, iar acest lucru reprezintă o ameninţare majoră pentru economia globală”, a declarat Neil Quilliam, analist la centrul de studii Chatham House.
Agenţia Internaţională pentru Energie a descris conflictul drept cel mai mare şoc de aprovizionare energetică din lume de până acum, estimând oprirea producţiei pentru peste 12 milioane de barili pe zi şi avarierea a aproximativ 40 de instalaţii energetice.
Analiza Reuters bazată pe datele exporturilor din martie arată că veniturile estimate din exporturile de petrol ale Irakului şi Kuweitului au scăzut cu aproximativ trei sferturi faţă de anul trecut. În schimb, veniturile Iranului au crescut cu 37%, iar cele ale Omanului cu 26%. Veniturile petroliere ale Arabiei Saudite au crescut cu 4,3%, în timp ce cele ale Emiratelor Arabe Unite au scăzut cu 2,6%.
Pentru Arabia Saudită, preţurile mai ridicate înseamnă venituri mai mari din redevenţe şi taxe provenite de la gigantul petrolier Aramco, controlat în mare parte de stat şi de fondul suveran al regatului.
Cel mai mare oleoduct al Arabiei Saudite este conducta East-West, lungă de aproximativ 1.200 de kilometri, construită în anii 1980 în timpul războiului Iran-Irak pentru a evita Strâmtoarea Ormuz. Conducta leagă câmpurile petroliere din est de portul Yanbu de la Marea Roşie şi funcţionează la capacitatea extinsă de aproximativ 7 milioane de barili pe zi.
În pofida acestei infrastructuri, exporturile de petrol ale Arabiei Saudite au scăzut cu 26% în martie faţă de anul precedent, la 4,39 milioane de barili pe zi, însă creşterea preţurilor a majorat valoarea totală a exporturilor cu aproximativ 558 de milioane de dolari.
Irakul a înregistrat cea mai mare scădere a veniturilor dintre statele producătoare din Golf, acestea prăbuşindu-se cu 76%, la aproximativ 1,73 miliarde de dolari. Veniturile Kuweitului au scăzut cu 73%, la circa 864 de milioane de dolari.
Analiştii spun că aceste state ar putea înregistra scăderi şi mai mari în aprilie, deoarece o parte din exporturile din martie au fost realizate în primele zile ale conflictului, înainte ca restricţiile asupra traficului maritim să devină mai severe.
Pe termen lung, impactul crizei rămâne incert. Unele companii petroliere şi politicieni occidentali cer investiţii mai mari în combustibili fosili pentru a proteja aprovizionarea, însă alţi analişti consideră că dezvoltarea energiei regenerabile oferă cea mai bună protecţie împotriva şocurilor energetice.
Ca un semnal al posibilei accelerări a tranziţiei energetice, compania franceză TotalEnergies şi firma de energie regenerabilă Masdar din Emiratele Arabe Unite au anunţat săptămâna trecută un proiect comun de 2,2 miliarde de dolari pentru dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile în nouă state din Asia.
Editor : Ș.R.
