Iranul a transferat pentru prima dată rachete cu rază lungă forțelor sale proxy din Irak, crescând amprenta militară a regimului în regiune, chiar dacă președintele Trump amenință că va trage Teheranul la răspundere pentru acțiunile miliției sale, potrivit The Times.
Teheranul și-a sporit prezența în regiune prin furnizarea unui nou lot de arme unor puternice miliții șiite din Irak, năruind speranța că Iranul își va retrage sprijinul în timp ce se pregătește să intre în negocieri cu Statele Unite cu privire la programul său nuclear și de rachete.
Armele au fost transferate săptămâna trecută, potrivit serviciilor regionale implicate în monitorizarea frontierei de 1.500 de kilometri dintre țări. E pentru prima dată când rachetele sol-sol cu rază lungă de acțiune sunt în posesia unei miliții aliate Iranului în Irak. Surse au spus că livrarea a fost aranjată de Forțele Aeriene ale Gărzilor Revoluționare iraniene.
Iranul urmează să se îndrepte către primele negocieri oficiale cu privire la programul său nuclear cu Statele Unite, de când președintele Trump a renunțat la acordul nuclear Obama în 2018. Iranul a fost considerat pe scară largă ca fiind foarte slăbit în ultimii ani, pierzând apărarea antiaeriană în jurul instalațiilor nucleare după o confruntare cu Israelul în octombrie și odată cu prăbușirea aliaților săi - Hamas în Gaza și Hezbollah în Leban.
În timpul discuției de marți cu liderul israelian Benjamin Netanyahu, în Biroul Oval, Trump a cerut Teheranului să cadă de acord asupra unui înțelegeri în timpul negocierilor, care ar fi trebuit să aibă loc în Oman. „Dacă discuțiile nu vor avea succes, chiar cred că va fi o zi foarte proastă pentru Iran”, a spus el.
Cu toate acestea, sursele au spus că alte două tipuri de rachete, rachetele de croazieră Quds 351 și rachetele balistice Jamal 69, au fost introduse prin contrabandă în Irak săptămâna trecută. Au o rază de acțiune mult mai mică decât noile rachete sol-sol, care pot fi poziționate pentru a ținti până în Europa.
„Iranul a transferat recent rachete milițiilor șiite din Irak, inclusiv noi modele cu rază mai lungă de acțiune, care nu au fost date în trecut acestor miliții. Este o mișcare disperată a iranienilor, care riscă stabilitatea Irakului”, a spus o sursă de informații regionale.
Grupul rebel Houthi din Yemen și milițiile aliate Iranului din Irak sunt văzute ca ultimele forțe care luptă în numele regimului din Teheran. SUA au lovit ținte cheie houthi în ultimele câteva săptămâni, ucigând marți un lider senior al serviciilor de informații, Abdul Nasser al-Kamali.
Irakul are propriile sale grupuri armate separatiste aliate cu Iranul, care pot fi urmărite până la domnia lui Saddam Hussein și au o poziție ferm anti-americană, mai ales după invazia SUA din 2003.
În ianuarie anul trecut, grupul de miliție Kataib Hezbollah a ucis trei militari americani în Iordania. SUA au ripostat printr-o lovitură cu dronă care l-a ucis pe liderul său, Abu Baqir al-Saadi, ceea ce a determinat grupul să suspende atacurile.
Evoluția este contrară rapoartelor din această săptămână ale oficialilor și comandanților înalți irakieni care au spus că miliția susținută de Iran din Irak este „pregătită să se dezarmeze” pentru a evita un potențial conflict cu America. Un politician șiit de rang înalt apropiat guvernului irakian a declarat pentru Reuters că grupurile intenționează să respecte apelurile SUA de a se dezarma pentru a evita să fie vizate.
Analiştii spun că Iranul „se luptă” pentru a-şi recăpăta poziţia în Orientul Mijlociu, determinându-i pe împuterniciţii săi rămaşi să încerce să-şi acopere pariurile. „Unii dintre liderii miliției au purtat discuții cu guvernul irakian despre demilitarizarea luptei lor și alăturarea la procesul politic. Cred că unii împuterniciți își pierd încrederea în Iran pentru a-i sprijini pe termen lung”, a explicat William Alberque, specialist la Centrul Stimson.
Pe de altă parte, a adăugat el, are sens ca Iranul să „își intensifice sprijinul pentru miliții pentru a încerca să le convingă să întrerupă discuțiile și să continue lupta”.
„Iranul nu are niciun motiv să renunțe la instrumentele sale proxy, pentru că continuă să culeagă beneficii, atât în ceea ce privește destabilizarea, dar și pentru că acest lucru creează oportunități pentru Iran prin spații neguvernate – inclusiv crima organizată și alți vectori de contrabandă”.
Editor : Ș.R.
