Campania militară de atacuri aeriene lansată pe 13 iunie de Israel împotriva Iranului a întârziat programul nuclear al acestei ţări „cu câţiva ani”, a declarat marţi seara şeful Statului Major al armatei israeliene, care a avertizat totuşi că, în pofida armistiţiului intrat în vigoare mai devreme în aceeaşi zi, campania împotriva Iranului nu s-a încheiat, ci intră într-o nouă fază, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Tocmai am încheiat o etapă importantă, dar campania împotriva Iranului nu s-a terminat. Începem un nou capitol pe baza progreselor înregistrate în campania actuală”, a declarat într-un comunicat şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Eyal Zamir.
„Am întârziat programul nuclear al Iranului cu câţiva ani, la fel şi programul său de rachete”, a adăugat el.
În acest timp, Agenţia pentru Energie Atomică a Iranului a susţinut că această ţară este pregătită să reia activităţile de îmbogăţire a uraniului. „Programul nuclear al Iranului se va relua fără întrerupere şi suntem pregătiţi să reluăm îmbogăţirea (uraniului), programul nostru nu se va opri”, a transmis respectiva agenţie, potrivit presei iraniene.
La rândul său, reşedintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat în aceeaşi zi că ţara sa nu doreşte să obţină arme nucleare, dar va continua să îşi apere „drepturile legitime” asupra programului său nuclear civil.
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi-a exprimat satisfacţia faţă de armistiţiul încheiat între Israel şi Iran şi a cerut Teheranului să reia cooperarea cu această instituţie.
Israelul a asigurat marţi că a încetat atacurile aeriene asupra Iranului, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut o discuţie telefonică cu preşedintele american Donald Trump, care la rândul său a dat asigurări că o încetare a focului între Iran şi Israel a intrat în vigoare şi aceasta trebuie respectată.
Susţinând că Iranul se află pe punctul de a produce o armă nucleară, Israelul, care este o putere nucleară neoficială, a lansat pe 13 iunie o campanie puternică de atacuri aeriene care au ţintit infrastructura militară iraniană (sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice etc.), infrastructurile nucleare de la Natanz, Isfahan, Fordo şi Arak, cu scopul declarat de a neutraliza programul nuclear iranian şi stocul de rachete balistice cu care Teheranul a răspuns acestei campanii prin atacuri în valuri asupra Israelului. De asemenea, Israelul a ucis membri de rang înalt din rândul armatei iraniene şi Gardienilor Revoluţiei, precum şi cercetători din sectorul nuclear.
Însă pentru lovirea instalaţiilor nucleare iraniene amplasate în subteran, în special uzina de la Fordow, situată la circa 80 de metri sub un munte, Israelul avea nevoie de implicarea SUA, armata israeliană neavând bombe anti-buncăr suficient de puternice.
Prin urmare, Statele Unite au lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică „Operaţiunea Ciocanul de la Miezul Nopţii”, în care au atacat instalaţiile iraniene de îmbogăţire a uraniului de la Fordow, Natanz şi Isfahan. Au fost folosite în atac 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk şi peste 125 de avioane militare, printre care şapte bombardiere invizibile B-2, acestea din urmă lansând bombele anti-buncăr, care, conform imaginilor din satelit, au provocat cel puţin şase mari cratere deasupra amplasamentului uzinei de la Fordow.
Totuşi, nu este clar dacă Iranul a reuşit înaintea acestor atacuri să retragă din instalaţiile nucleare uraniu îmbogăţit pe care să-l fi pus la adăpost în altă parte.
Editor : B.E.
