Peste 150 de laureați ai Premiului Nobel și World Food Programme au semnat o scrisoare deschisă, făcută publică marți, în care solicită o mai mare susținere a cercetării și un angajament față de noi eforturi de distribuție a alimentelor, cu scopul de a produce mai multe culturi și de a evita criza foametei la nivel mondial în următoarele decenii, informează The Independent.
Scrisoarea notează că se estimează că aproximativ 700 de milioane de oameni se află acum „în nesiguranță alimentară și sărăcie extremă”, dar că, fără un efort „uriaș” de a cultiva mai multe și diferite tipuri de hrană, și mai mulți oameni vor avea mare nevoie de alimente din cauza schimbărilor climatice și a creșterii populatiei.
„Oricât de dificil și de inconfortabil ar fi de imaginat, omenirea se îndreaptă către o lume și mai instabilă și la nesiguranță alimentară până la jumătatea secolului, decât există astăzi, agravată de un cerc vicios de conflicte și insecuritate alimentară”, se arată în scrisoarea semnată. de 153 de beneficiari ai celor două premii. „Se estimează că schimbările climatice vor scădea numărul principalelor produse de bază necesare pentru a alimenta o planetă care va adăuga încă 1,5 miliarde de oameni la populația sa până în 2050.”
Se așteaptă că producția de porumb din Africa va scădea și o mare parte din lume ar putea suferi din cauza degradării solului și a lipsei de apă, se spune în scrisoare.
„Nu suntem pe drumul cel bun pentru a satisface nevoile alimentare viitoare. Nici măcar aproape”, se adaugă în petiție.
Scrisoarea a luat naștere în urma unei întâlniri a experților în accesibilitatea alimentelor, toamna trecută. În ciuda perspectivelor sumbre, ea oferă speranță pentru o viziune optimistă asupra viitorului dacă oamenii iau măsurile necesare. Scrisoarea spune că o creștere dramatică a finanțării cercetării, împreună cu modalități mai eficiente de a împărtăși informații și de a distribui alimente ar putea preveni o criză a foametei.
Brian Schmidt, care a câștigat Premiul Nobel pentru fizică în 2011, a spus că necesitatea creșterii dramatice a producției de alimente în următoarele decenii este o provocare uriașă. El o numește „destinație cu destin”, dar una care poate fi atinsă cu o finanțare adecvată pentru a îmbunătăți cunoștințele existente, precum și leadership-ul global.
„Este o problemă iminent rezolvabilă. Este o problemă care va afecta miliarde de oameni în 25 de ani. Este o problemă cu soluția unde nu există perdanți, ci doar câștigători”, a spus Schmidt într-un interviu. „Tot ce trebuie să facem este să o rezolvăm.”
Schmidt a spus că speră că guvernele din SUA, Europa și din alte părți ale lumii se pot angaja să rezolve problema, dar consideră că organizațiile caritabile precum Fundația Gates ar trebui să preia conducerea în finanțarea pașilor inițiali care vor atrage atenția și vor produce acțiuni ferme din partea politicienilor.
Scrisoarea solicită „eforturi de transformare”, cum ar fi îmbunătățirea fotosintezei în culturile esențiale, cum ar fi grâul și orezul, dezvoltarea culturilor care nu depind la fel de fel de îngrășăminte chimice și prelungirea duratei de valabilitate a fructelor și legumelor.
Cynthia Rosenzweig, om de știință în cercetarea climatică la NASA, care a câștigat Premiul Mondial pentru Alimentație în 2022, a declarat într-un interviu că cercetătorii fac deja progrese, dar munca lor trebuie să fie susținută cu mai multă finanțare și acțiuni din partea liderilor mondiali.
„Nu visăm noi soluții”, a spus Rosenzweig. „Soluțiile sunt foarte testate de mult, dar pentru a le scoate efectiv din laborator în regiunile agricole ale lumii, avem într-adevăr nevoie de abordarea moonshot (fără precedent)”, a spus aceasta.
Termenul „moonshot” se referă la un efort fără precedent, care decurge din apelul președintelui John F. Kennedy din 1962, pentru ca americanii să lanseze rachete pe Lună.
Rosenzweig, menționând că lucrează pentru NASA, a spus că satisfacerea nevoilor de hrană ale unei populații în creștere va necesita genul de angajament pe care SUA și-au luat-o în atingerea obiectivului lui Kennedy de a ajunge pe Lună.
„Uitați-vă cum au trebuit să se unească oamenii de știință. Inginerii trebuiau să facă parte din asta. Finanțarea trebuia să vină alături, precum și publicul larg”, a spus ea. „Acea bază de sprijin trebuie să existe și aici.”
Editor : M.I.
