Libertatea presei, ignorată la Marşul Solidarităţii. Unii lideri nu aveau ce căuta la eveniment, Barack Obama a fost absent

Povestea impresionantă a unui director din Călărași

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Cel mai mare exercițiu NATO de pe Marea Neagră

Incendiu uriaș în Copenhaga

Furtuna Renata ajunge în România

Iohannis a aprobat urmărirea penală a lui Petre Roman și Voican Voiculescu

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute în 16 aprilie

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute în 15 aprilie

Biden, „entuziasmat” de piloții americani

Reprezentanţii Ungariei, Turciei şi Mali au participat la marşul care şi-a propus să atragă atenţia asupra terorismului şi îngrădirii libertăţii de exprimare.

Cele trei state sunt însă încadrate de Freedom House pe lista statelor în care libertatea presei este respectată parţial sau deloc, iar asta i-a făcut pe comentatorii politici să se întrebe dacă cei trei lideri meritau să fie invitaţi la miting. Pe de altă parte, reporterii au fost contrariaţi de prezenţa la Paris a unor demnitari ai căror ţări au aprobat închiderea unor jurnalişti sau agresarea lor. Aşa se face că Marşul Solidarităţii i-a adus alături pe liderii unor state cu vederi total opuse din punctul de vedere al libertăţii presei. Iordania, Rusia şi Bulgaria, pe de o parte, şi Olanda, Danemarca şi Germania, de celaltă parte.

Iar controversele legate de miting nu se opresc aici. Peste Ocean, preşedintele american Barack Obama şi vicepreşedintele Joe Biden sunt criticaţi de o parte a presei pentru că nu au mers la Paris.

„Cred că preşedintele ar fi trebuit să fie acolo, aştept acum explicaţii de ce nici el, niciun alt înalt oficial, nu au fost prezenţi. Atunci când vine vorba de relaţiile cu partenerii noştri, cred că Administraţia Obama are probleme”, a spus Buck Saxton, jurnalist CNN.

Washingtonul a explicat că participarea lui Barack Obama la marşul solidarităţii ar fi reprezentat un risc de securitate mult prea mare, pentru el, pentru ceilalţi lideri şi pentru milionul de oameni simpli care au inundat bulevardele Parisului.

„Este nevoie de atât de mult timp pentru pregătirea vizitei unui preşedinte, încât nu este realist să ne aşteptăm ca el să apară acolo într-un interval de doar câteva zile”, a spus Jonathan Loyds, analist politic.

O controversă a stârnit şi prezenţa premierului israelian, care a decis să participe la marş chiar dacă nu fusese invitat. Iniţial, preşedintele Franţei îi sugerase să nu vină la manifestare, dar liderul de la Ierusalim a decis în ultimul moment să meragă totuşi la Paris. Ca să echilibreze situaţia, autorităţile din Hexagon au decis să îl invite şi pe preşedintele Autorităţii Palestiniene.