Rusia și China au blocat prin veto planul SUA de a prelungi monitorizarea independentă a sancțiunilor împotriva Iranului. Sancțiunile rămân în vigoare, dar supravegherea lor de către experții ONU se oprește.
Propunerea, redactată de Statele Unite pentru a prelungi cu un an mandatul grupului de experți al ONU, nu a fost adoptată joi, deși a primit 11 voturi favorabile și doar două împotrivă, din cauza veto-urilor Rusiei și Chinei. Somalia și Pakistan s-au abținut, transmite Euronews.
Sancțiunile Consiliului de Securitate al ONU, reimpuse la 27 septembrie anul trecut prin mecanismul „snapback” prevăzut în acordul nuclear din 2015, rămân în vigoare. Acestea îngheață activele iraniene din străinătate, restricționează tranzacțiile cu arme cu Teheranul și sancționează dezvoltarea programului său de rachete balistice.
Franța, Germania și Regatul Unit au activat mecanismul „snapback”, care a restabilit comitetul de sancțiuni al Consiliului de Securitate și a autorizat grupul de experți să monitorizeze respectarea măsurilor. Veto-ul de joi elimină această formă de supraveghere, fără a ridica însă sancțiunile propriu-zise.
Votul are loc în contextul în care administrația Trump desfășoară o campanie mai amplă pentru izolarea economică a Teheranului. Separat, tot joi, Washingtonul a luat măsuri împotriva unor rețele de monede digitale despre care susține că sunt folosite pentru a oferi entităților iraniene sancționate acces ilegal la sistemul financiar internațional. Măsurile intervin, de asemenea, pe fondul războiului din Iran, care durează de peste șase luni și a ajuns într-un impas.
Departamentele Trezoreriei și de Stat ale SUA au anunțat că au vizat două companii, BitBank și Pishtaz Simorgh Electronic Trade Co., precum și trei asociați ai lui Babak Zanjani, șeful BitBank sancționat anterior. Aceștia sunt acuzați că au contribuit la eforturile Iranului de a eluda sancțiunile.
Iranul a mulțumit Rusiei și Chinei pentru veto
La ONU, misiunea Iranului a mulțumit Chinei și Rusiei pentru veto-ul împotriva rezoluției americane, afirmând pe rețelele sociale că cele două țări „au împiedicat încă o tentativă cinică a Statelor Unite și a aliaților lor de a folosi abuziv Consiliul de Securitate în scopuri politice”.
De când Israelul și Statele Unite au atacat instalațiile nucleare iraniene în iunie 2025, inspectorii nucleari ai ONU nu au mai putut verifica situația stocului de uraniu îmbogățit al Iranului.
Agenția ONU pentru supravegherea nucleară a afirmat că Iranul deținea un stoc de 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la o puritate de 60%, nivel aflat la un pas tehnic relativ scurt de pragul de 90% asociat materialului de calitate militară.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat poziția Moscovei potrivit căreia reactivarea sancțiunilor împotriva Iranului prin mecanismul „snapback” a fost ilegală și că, prin urmare, rezoluția pentru prelungirea mandatului grupului de experți „avea deficiențe grave și nu dispunea de niciun temei juridic”.
SUA acuză sprijinirea „regimurilor paria”
Rusia și China le-au cerut insistent Statelor Unite și aliaților lor să nu supună rezoluția la vot, argumentând că acest lucru nu ar face decât să amplifice tensiunile în Consiliu, a declarat Nebenzia. Washingtonul însă „a decis să opteze pentru confruntare”, a spus diplomatul rus.
Potrivit ambasadorului Franței la ONU, Jérôme Bonnafont, actualul președinte al Consiliului, aplicarea sancțiunilor reprezintă „un instrument crucial pentru a încuraja Iranul” să revină la respectarea obligațiilor sale nucleare. Franța va analiza modalitățile prin care poate fi asigurată aplicarea sancțiunilor, a precizat el.
Una dintre posibilități ar fi urmarea modelului adoptat după desființarea grupului de experți pentru Coreea de Nord: crearea unei echipe de monitorizare din care să facă parte Franța, Germania, Regatul Unit și Statele Unite.
Adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Jennifer Locetta, a declarat că Washingtonul nu a fost surprins de veto-urile de joi, deoarece experții „ar fi făcut lumină” asupra cooperării interzise dintre Iran și partenerii săi.
Potrivit lui Locetta, veto-urile fac parte dintr-un efort mai amplu de împiedicare a monitorizării sancțiunilor de către experți și chiar a numirii membrilor acestor grupuri, cu scopul de „a reduce la tăcere rapoartele care scot la iveală propriile lor activități de sprijinire a regimurilor paria”.
În martie 2024, veto-ul Rusiei a pus capăt monitorizării de către ONU a sancțiunilor impuse Coreei de Nord din cauza programului său nuclear. În Mali, sancțiunile au fost eliminate, iar Locetta a afirmat că, în Yemen și Republica Centrafricană, numirea experților a fost întârziată sau refuzată.
Deși grupul de experți pentru Iran fusese autorizat în urmă cu un an, iar secretarul general al ONU, António Guterres, propusese membri pentru acesta, numirile nu au fost niciodată aprobate.
„Fără un grup independent de experți, acest Consiliu își pierde principala sursă de informații imparțiale și bazate pe dovezi privind încălcarea sancțiunilor, ceea ce creează un vid de monitorizare de care beneficiază doar regimul iranian și cei care profită de eludarea acestor măsuri”, a avertizat Locetta.
Citește și Declarație comună a țărilor BRICS: „reţinere maximă” în conflictul din Orientul Mijlociu
Editor : M.I.
