Președintele Donald Trump și-a retras sprijinul pentru acordul premierului Keir Starmer de a preda Insulele Chagos către Mauritius, pentru că Marea Britanie nu a fost de acord să permită utilizarea bazelor britanice pentru a ataca Iranul, potrivit The Times.
Casa Albă elaborează planuri militare detaliate pentru un atac împotriva Iranului, care implică utilizarea atât a bazei Diego Garcia (n.r. o bază militară comună SUA-UK), cât și a RAF Fairford din Gloucestershire, care găzduiește flota americană de bombardiere grele din Europa.
Conform termenilor acordurilor de lungă durată cu Washingtonul, aceste baze pot fi folosite doar pentru operațiuni militare convenite în prealabil cu guvernul.
Conform informațiilor publicate de The Times, Marea Britanie nu a acordat încă permisiunea SUA de a utiliza bazele militare în cazul în care Trump ar ordona un atac asupra Iranului, din cauza îngrijorărilor că ar reprezenta o încălcare a dreptului internațional, care nu face nicio distincție între un stat care efectuează atacul și cei care îl susțin, dacă aceștia din urmă au „cunoștință de circumstanțele actului internațional ilicit”.
Președintele SUA a vorbit cu prim-ministrul britanic, marți seară, iar cei doi lideri au discutat ultimatumul lui Trump adresat Iranului cu privire la programul său nuclear. A doua zi, Trump a făcut o declarație în care a atacat acordul Chagos.
În 2021, John Healey, actualul secretar al Apărării, a solicitat în Camera Comunelor clarificări din partea guvernului conservator de atunci cu privire la regulile de bază pentru utilizarea bazelor britanice de către forțele americane.
I s-a spus că o operațiune militară propusă ar trebui să fie în conformitate cu legislația britanică și cu interpretarea britanică a dreptului internațional relevant.
Poziția Regatului Unit privind atacurile preventive este bine cunoscută.
Înainte de războiul din Irak, Lord Goldsmith, pe atunci procurorul general, a susținut că dreptul internațional permitea forța doar în autoapărare, în cazul unui atac real sau iminent. Goldsmith a susținut ulterior că o rezoluție ONU referitoare la Irak a transformat-o într-un război legal.
În declarația lui Trump de miercuri seară, președintele a făcut o referire explicită la Iran și la rolul pe care Regatul Unit l-ar putea juca în orice atac. De asemenea, el a părut să sugereze că sprijinul Regatului Unit ar fi legal în conformitate cu dreptul internațional, pentru că Iranul ar putea ataca Regatul Unit.
„Dacă Iranul decide să nu încheie un acord, ar putea fi necesar ca Statele Unite să folosească Diego Garcia și aerodromul din Fairford pentru a eradica un potențial atac din partea unui regim extrem de instabil și periculos”, a scris el pe rețeaua sa, Truth Social.
„Un atac care ar putea fi lansat asupra Regatului Unit, precum și asupra altor țări prietene.”
Apoi a adăugat: „Vom fi întotdeauna pregătiți, dispuși și capabili să luptăm pentru Regatul Unit, dar ei trebuie să rămână puternici în fața Wokeismului și a altor probleme care le sunt puse în față.”
Guvernul britanic a insistat în repetate rânduri că un acord de predare cu Mauritius - despre care se așteaptă să coste contribuabilii 35 de miliarde de lire sterline - este necesar din motive de securitate și ar evita o bătălie juridică costisitoare pentru teritoriu.
Vorbind astăzi, Alex Davies-Jones, ministrul de resort, a insistat că prim-ministrul va „respecta” acordul și va readuce legislația în parlament cât mai curând posibil.
Ea a declarat pentru Times Radio: „Vom continua să colaborăm cu aliații noștri, inclusiv cu americanii, în această privință – dar, în primul rând, prioritatea trebuie să fie securitatea națională, iar acest guvern este hotărât să realizeze asta.”
„Acum doar două săptămâni, ei au susținut acordul, iar săptămâna aceasta SUA l-au susținut. Vor continua discuțiile cu americanii și alți aliați, dar, așa cum am spus, prioritatea este baza noastră militară și securitatea națională.”
Cu toate acestea, înalți oficiali guvernamentali au declarat în privat că acordul nu poate continua fără aprobarea americană. Ei au descris situația ca fiind „sumbră”.
Editor : Ș.R.
