Măsurile anunţate de preşedintele CE, criticate de statele membre UE

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

„Cei ce nu fug de persecuţiile politice sau de război, ci vin la noi din raţiuni economice, nu vor putea rămâne în Germania, indiferent cât de dificile sunt vieţile lor personale. Vom accelera procesul de identificare şi pe cel de înregistrare şi le vom derula mult mai rapid decât până acum”, a spus cancelarul german Angela Merkel.

Poziţia liderului german nu este nouă, ci subliniază ceea ce a fost spus în repetate rânduri: Germania va primi refugiaţi, oameni care fug de război, dar nu şi imigranţi care vor să beneficieze de bogăţia ţării. Declaraţia a fost făcută în faţa Bundestagului chiar în timp ce, la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene anunţa obligativitatea pentru ţările membre UE de a primi cote de imigranţi.

Noile măsuri nu au fost bine primite în Polonia

Numeroşi politicieni polonezi spun că ţara e supusă unei presiuni.

„Ceea ce auzim astăzi din partea lui Juncker este, într-un anumit fel, o încercare de face presiune asupra noastră. Guvernul polonez nu ar trebui să cedeze în niciun caz acestei presiuni”, a declarat Beata Szydło, candidat la funcţia de premier din partea principalului partid de opoziţie, citată de Reuters.

Extrema-dreaptă franceză acuză UE de şantaj

Discursul lui Jean-Claude Juncker a fost primit cu indignare şi de extrema dreaptă franceză.

„Este un şantaj al statelor, plănuit la nivel internaţional. Adevăraţii vinovaţi pentru moartea acelui băieţel sirian nu sunt cetăţenii europeni, învinovăţiţi, în fiecare zi, din ce în ce mai mult. Ştim deja cine sunt adevăraţii criminali. Acuz principalii lideri mondiali şi europeni: Washington, Londra, Paris şi Bruxelles”, a spus Marine Le Pen, europarlamentar şi preşedinta Frontului Naţional.

Critice au fost şi vocile mai ponderate din Uniunea Europeană.

Premierul Cehiei a declarat inutile măsurile anunţate de Juncker. „Sunt convins că Europa nu are nevoie de noi planuri în ceea ce priveşte modalitatea de rezolvare a crizei migraţiei. Este necesar să trecem de la masa de negocieri la acţiune şi să muncim din greu ca să aplicăm acele măsuri pe care le-am aprobat cu alţi lideri ai UE în ultimele luni”, a declarat Bohuslav Sobotka, premierul Cehiei, anunţă Reuters.

Obligativitatea cotelor pentru fiecare ţară membră nu a fost bine primită nici în Slovacia. Ministrul de Interne a respins orice formă de obligativitate şi a insistat că problema refugiaţilor ar trebui abordată în mod liber de către fiecare ţară în parte.  

Şi premierul român, Victor Ponta, spune că nu este de acord cu cotele obligatorii pentru primirea de refugiați și că România va primi azilanți în funcție de capacitatea pe care o are, adică aproximativ 1785 de locuri, chiar dacă UE tocmai a decis astăzi că România trebuie să primească, în decurs de doi ani, 6.300 de persoane.