Metropola cu peste 20 de milioane de locuitori care se scufundă. Care sunt semnele ce prevestesc o catastrofă subterană

Valea Mexicului se scufundă cu până la 30 de centimetri pe an, iar fenomenul este exacerbat de extragerea excesivă a apei subterane, ceea ce mărește riscul producerii de inundații. Sezonul ploios de anul acesta a stabilit un nou record de precipitații în zona capitalei Ciudad de Mexico, un megalopolis cu peste 20 de milioane de locuitori amenințat de o catastrofă subterană.

Pe lângă impactul schimbărilor climatice, care se resimte pe tot globul, Ciudad de Mexico (Mexico City) se confruntă și cu un sistem de canalizare deficitar, creșterea excesivă a populației și fenomenul de subsidență (coborârea treptată a scoarței terestre ce are loc în bazinele de sedimentare) care joacă un rol decisiv în amplificarea riscului inundațiilor.

„Ciudad de Mexico este cel mai extrem caz de subsidență raportat din lume”, a explicat Dario Solano Rojas, un cercetător de la Facultatea de Inginerie din cadrul Universității Naționale Autonome a Mexicului (UNAM).

Fenomenul de subsidență este agravat de mișcarea solului de pe fundul fostului lac, Texcoco, pe care a fost construit orașul. Problema nu este una nouă: orașul s-a confruntat cu inundații severe încă dinainte de cucerirea spaniolă a fostei capitale a Imperiului Aztec, Tenochtitlan.

„Întrucât au construit piramidele pe stâlpi de lemn, au pus bușteni dedesubt pentru că știau că pământul se poate scufunda”, a explicat Solano pentru El Pais.

Cazul orașului Ciudad de Mexico este unul unic deoarece combină doi factori: mediul natural al Văii Mexicului, care este formată dintr-un sistem de lacuri cu sedimente moi, și extragerea apei subterane pentru a satisface cerințele în creștere ale unei populații tot mai mari.

„Haideți să uităm de oraș pentru un moment și să îl evaluăm ca pe un mediu natural: avem o grămadă de munți în jurul nostru și apa este blocată - este un bazin”, a spus Solano. „Dacă am putea merge pe orice fund de lac, am vedea că este ca o oală. Terenul orașului tinde în mod natural să acumuleze apă în centru și, de acolo, începe să se umple înspre margini.”

Ritmul în care fundația capitalei Mexicului se scufundă nu este unul uniform. Există zone unde scoarța coboară cu 10 centimetri pe an, altele unde pământul se scufundă cu 20 de centimetri pe an și, în sfârșit, zone unde subsidența este mai pronunțată și ajunge până la 21-30 de centimetri pe an.

Zonele din estul orașului, care se scufundă cel mai mult, sunt și cele mai vulnerabile în fața inundațiilor. „Am înregistrat chiar și 50 de centimetri sau mai mult”, a spus Emmanuel Zuniga, cercetător al Institutului de Geografie al UNAM. „Este locul unde se aflau lacurile antice... Este o zonă naturală de acumulare a apei.”

Vremea extremă se va resimți din ce în ce mai des, a mai spus Solano, precizând că schimbările climatice îi pun pe locuitorii capitalei Mexicului să se confrunte cu condiții pentru care orașul nu este pregătit.

Editor : Raul Nețoiu