Ministru portughez: Noi nu dorim o Uniune Europeană cu două viteze

Data actualizării: Data publicării:
portugalia

„Este momentul să spunem dacă vrem mai multă Europă, mai puţină Europă, o Europă mai bună, mai profundă. Trebuie să discutăm dacă vrem să rămânem în continuare împreună în toate politicile, sau dimpotrivă”. Declaraţia a fost făcută de Margarida Marques, ministrul pentru afaceri europene al Portugaliei, în interviul acordat lui Balazs Barabas.

Declarații care spun lucrurilor pe nume sunt făcute tot mai des de liderii europeni, în diferite situații, pe subiecte de top din agenda internațională. Angela Merkel, cancelarul german, le-a atras atenția alegătorilor ei, că a venit momentul ca Europa să se bazeze mai mult pe ea și mai puțin pe SUA și Marea Britanie. Emanuel Macron, președintele Franței, a vorbit deschis în prezența președintelui Vladimir Putin, despre propaganda rusească făcută de non-jurnaliștii care reprezintă două trusturi mari de presă de la Moscova. Berlinul anunță vrea să blocheze accesul la fonduri europene pentru țările care nu respectă regulile și valorile UE. Țările din blocul comunitar s-au coalizat pentru a împiedica Turcia să fie gazda viitorului summit NATO. Jean Claude-Junker, președintele Comisiei Europene îl avertizează pe Donald Trump să nu retragă SUA din acordul climatic de la Paris. Acesta este un rezumat al săptămânii, la care se adaugă și complicatul Brexit. Începe Europa să treacă de la declarațiile despre reformă la o atitudine concretă?

Balazs Barabas: Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este un simptom care arată că ceva nu merge bine în Uniune. Toată lumea este de acord cu acest lucru, dar nimeni nu ştie cum să înceapă această reformare. Dacă ne uităm la Portugalia, care ar fi primii paşi care ar trebui făcuţi în această privinţă?

Margarida Marques: În primul rând, Marea Britanie a decis să părăsească Uniunea Europeană printr-un referendum. Din păcate, din punctul nostru de vedere, dar este alegerea cetăţenilor britanici. Este o alegere democratică, au decis acest lucru, să părăsească Uniunea Europeană. Dar dacă mă uit la argumentele adepţilor Brexit, printre ele găsim şi unele care nu sunt adevărate în ce priveşte UE. Cred că este mai ales o exploatare a contribuţiei Marii Britanii la UE, mai ales a celei financiare dar şi altele. Acestea fiind spuse, aceasta nu înseamnă că trebuie să ne facem ca nu s-a întâmplat nimic. Avem o ţară care a decis să iasă din UE. Deci trebuie să ne gândim cum mergem mai departe pe viitor, ca să fim mai puternici, cu mai multă coeziune, şi mai uniţi, deci ce să facem pe viitor. De aceea Comisia Europeană a elaborat o Carte Albă. O Carte Albă despre viitorul Europei. Comisia Europeană a decis să nu ofere direcţii sau reţete. Comisia a decis să înceapă dezbateri. Deci acum există aceste dezbateri şi cetăţenii trebuie să participe la ele precum şi parlamentele ţărilor pentru că în cele din urmă este responsabilitatea tuturor, a instituţiilor europene, a ţărilor, a cetăţenilor, pentru a decide ce anume doresc ca viitor al Europei. Este momentul să spunem dacă vrem mai multă Europă, mai puţină Europă, o Europă mai bună, mai profundă, mai puţin profundă. Poate că nu este cea mai bună soluţie de a discuta viitorul Europei. Dar trebuie să discutăm dacă vrem să rămânem în continuare împreună în toate politicile, sau dimpotrivă, poate există anumite ţări care vor la un moment dat, pentru o anumită politică, una specifică, să meargă mai repede decât alţii.

Dacă pe viitor nu putem avansa atât de repede cum ar vrea de exemplu Portugalia, atunci trebuie să existe o abordare pragmatică. Şi această posibilitate este aceea de a găsi ţări care prin politici specifice vor să dezvolte o cooperare adâncită. O cooperare adâncită care nu lasă nicio ţară în afară. Este alegerea fiecărei ţări. Dar permiteţi-mi să adaug ceva. Pentru că e ceva complet diferit de posibilitatea de a avea un nucleu tare şi a avea ţări care se rotesc în jurul nucleului tare. Portugalia nu acceptă acest lucru. Noi nu dorim o Uniune Europeană cu două viteze. Unde există un miez tare, cu o viteză, şi ceilalţi, cu o a doua viteză. Sunt două lucruri complet diferite. Mai multe viteze nu e acelaşi lucru ca două viteze. De asta e foarte important de explicat cetăţenilor şi de discutat, pentru că e vorba de două scenarii complet diferite.

Valul de idei naționaliste din statele vest europene a fost potolit pe alocuri de electoratul care a votat împotriva lui. Asta nu înseamnă că susținătorii naționalismului au dispărut și că nu își continuă lupta ideologică în țările lor. Și dacă toată lumea știe că populismul prinde rădăcini atunci când oamenii sunt nemulțumiți de liderii lor, ajungem la aceeași concluzie: Uniunea Europeană are nevoie de soluții clare la probleme reale.

Balazs Barabas: În acest moment există o situaţie paradoxală în UE, există anumite ţări ca Franţa, Austria, Olanda, unde forţele populiste au crescut. Există o dezamăgire puternică în populaţiile acestor ţări care alimentează populismul. În acelaşi timp există o situaţie în timpul alegerilor când aceste forţe populiste sunt înfrânte. Care poate fi explicaţia pentru acest fenomen?

Margarida Marques: Din fericire, forţele populiste nu au câştigat nici în Austria, nici în Olanda, nici în Franţa. Pentru că a existat întotdeauna o preocupare pentru cele trei alegeri, mai ales pentru creşterea forţelor populiste din aceste trei ţări. Din fericire nu au câştigat. Iar cetăţenii acestor trei ţări au spus „Nu” forţelor populiste, mişcărilor populiste. Dar ele există în continuare. Iar chestiunea centrală pentru UE este integrarea socială a tuturor. Iar acest lucru este o problemă gravă, pentru că UE trebuie să promoveze politica creşterii şi a convergenţei. Din această cauză Portugalia sprijină proiectul uniunii economice şi monetare. Doar prin ducerea până la capăt a uniunii economice şi monetare putem asigura creşterea şi convergenţa Uniunii Europene. Este o idee foarte importantă pentru promovarea convergenţei. Este tocmai absenţa, deficitul convergenţei, impactul anumitor politici de austeritate care au marginalizat şi au împins la marginea societăţii mari mase ale cetăţenilor, ceea ce a permis mobilizarea acestor grupuri pentru mişcări populiste. Şi v-aş da tocmai exemplul Portugaliei: la noi nu există mişcări populiste, nici nu dorim să avem pe viitor şi facem totul ca să evităm asemenea mişcări populiste şi extremiste. Suntem o societatea pluralistă, şi încercăm, ca guvern, să dezvoltăm politici de integrare socială, politici care pot crea locuri de muncă decente şi demne, pe care cetăţenii le pot ocupa şi care pot îmbunătăţi nivelul de trai al cetăţenilor. Aceasta este marea noastră provocare, dar şi provocarea Uniunii Europene.

Cine nu respectă principiile democratice rămâne fără fonduri europene. Ideea aparține guvernului Germaniei și a apărut în contextul derapajelor de la principiile statului de drept din mai multe țări din blocul comunitar. Sunt deja reacţii împotriva acestei propuneri din partea statelor vizate. Rămâne de văzut dacă executivul de la Berlin va reuşi să se impună la nivelul Uniunii în această privinţă.

Balazs Barabas: Există şi o altă problemă înăuntrul UE: există anumite ţări care violează principii fundamentale ale UE şi se pare că Uniunea nu ia măsuri sau este prea lentă în a lua măsuri împotriva acestor ţări. Care ar fi explicaţia acestui fapt?

Margarida Marques: În primul rând există ceea ce noi numim criteriile de la Copenhaga. Aceste criterii coordonează dezvoltarea economică, drepturile omului, libertatea, democraţia, statul de drept. Iar atît timp cât o ţară respectă criteriile de la Copenhaga poate deveni candidată la UE Dar aceste criterii de la Copenhaga nu sunt numai pentru ţările candidate. Sunt pentru toate ţările. De aceea trebuie ca toate ţările membre ale UE să respecte statul de drept. Avem o poziţie care este foarte clară asupra statului de drept, adică: există obiective în chestiuni bugetare, fiscale. Obiective pe care trebuie să le respectăm, la nivel de deficit, de datorii şi la alte nivele economice şi fiscale. Considerăm că trebuie avute obiective şi la nivel social şi al statului de drept. Iar întrebarea este dacă instituţiile au capacitatea de a reacţiona. Noi, în Portugalia am simţit dificultăţile în ceea ce priveşte respectarea obiectivelor fiscale. Şi am făcut totul, ca şi Comisia Europeană, instituţiile europene, Consiliul, ECOFIN, care au capacitatea de a interveni pentru a obliga Portugalia să-şi respecte obiectivele. Am făcut-o, am respectat, am reuşit să respectăm toate obiectivele fiscale, ca urmare, săptămâna aceasta am ieşit de sub incidenţa procedurilor deficitului excesiv. In cele din urmă, însuşi ministrul de finanţe german a spus că ministrul de finanţe portughez este Ronaldo-ul, renumitul fotbalist al ECOFIN. Pentru că am făcut totul, am avut dificultăţi, am putut găsi şi dezvolta politici care au creat dificultăţi în societatea portugheză, care au avut un impact social major, din fericire noul guvern a găsit un mixt de politici bugetare, economice şi sociale şi cu acest mixt politic am reuşit să respectăm programul nostru guvernamental.

Am vorbit despre naționaliștii din Europa, care nu au dispărut o dată cu pierderea alegerilor electorale din Olanda și Franța, ci doar se reorganizează. Este aceeași situație și cea a refugiaților din Europa. Chiar dacă nu mai sunt un titlu de primă pagină, ei există și problemele cu relocarea și integrarea lor sunt încă nerezolvate.

Balazs Barabas: Deci se pare că Uniunea Europeană este un sistem foarte complex, există un nivel structurat în acest sistem. iar în acest sistem mii de refugiaţi au sosit în ultimii ani. Cum poate UE soluţiona problemele sociale şi financiare ale prezenţei refugiaţilor?

Margarida Marques: Să pornim de la punctul de vedere juridic pentru rezolvarea problemei refugiaţilor pentru că în primul rând trebuie respectate reglementările internaţionale şi cele europene asupra refugiaţilor. Deci trebuie găsit un mecanism capabil să respecte aceste reguli şi în acelaşi timp să răspundă necesităţilor refugiaţilor care sunt încă în Grecia, de exemplu. Dar din partea Portugaliei am făcut o propunere Greciei, Italiei, Austriei, Germaniei şi Suediei să primim mai mulţi refugiaţi peste cota care a fost atribuită Portugaliei.

Şi depunem toate eforturile ca să onorăm nu doar cota noastră dar şi refugiaţi pe care putem să-i mai primim din aceste ţări. Suntem deschişi, pentru că societatea noastră este deschisă. Proporţional cu mărimea ţării, suntem una din ţările care au primit cei mai mulţi refugiaţi în cadrul mecanismului de relocare, din partea Greciei, Germaniei şi Suediei, care au primit un număr enorm de refugiaţi, dar e adevărat totodată că nu reuşim să elaborăm un mecanism care poate procesa rapid acest număr de refugiaţi. Dar există şi un fenomen pe care îl putem observa, şi anume intenţiile refugiaţilor. Şi trebuie să respectăm acest lucru. Trebuie să le acordăm acestor refugiaţi condiţii, vizele la care au sau nu dreptul, dar în cele din urmă trebuie să respectăm voinţa refugiaţilor. Iar până în acest moment am primit în jur de 2000 de refugiaţi dar realitatea este că există refugiaţi care sosesc în Portugalia şi pleacă mai departe în Germania, de exemplu.

Refugiații au fost puși pe același loc cu teroriștii și încă există ideea conform căreia cei care au fugit de războaiele din țările lor vin în Europa să se răzbune. O analiză mai atentă a profilului radicaliștilor care au comis atentate în ultimii doi ani pe continentul nostru, arată că ei sunt de fapt născuți în țările pe care le-au atacat. Este mai simplu să arăți cu degetul spre un potențial vinovat, decât să îți asumi o greșeală. Politicile de integrare europene sunt nefuncționale și lipsa lor de eficiență se măsoară din păcate și în numărul tot mai mare de victime ale atacurilor teroriste.

Balazs Barabas: În acelaşi timp în ultimul an şi jumătate 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în atentate teroriste în Europa. Si există opinii potrivit cărora ar trebui luate măsuri pentru a combate ideologia teroristă. Cum se poate face acest lucru în Europa?

Margarida Marques: În primul rând prin cooperarea între state. Şi aici avem un domeniu în care este clar că nu putem trăi fără Uniunea Europeană, şi este tocmai această colaborare între ţări care permit reducerea efectele atentatelor teroriste. E dificil de spus asta pentru că există în continuare atacuri teroriste. Aşa cum aţi spus, există oameni puternic afectaţi de aceste atacuri teroriste. Dar tocmai prin colaborarea între state putem evita ca atacurile teroriste să aibă un impact şi mai important. Dar aţi ridicat şi o altă chestiune care este la fel de importantă. De a colabora cu comunităţile tuturor religiilor de toate originile, de a lucra cu aceste comunităţi tocmai pentru ca ele să poată ajuta. Pentru că în cele din urmă radicalii comit aceste atacuri şi trebuie să cooperăm cu comunităţile de origine pentru ca ele la rândul lor să ne poată ajuta să identificăm acest fenomen la origine. Să ştim din timp, să evităm atacurile teroriste. Dar importante sunt colaborarea, cooperarea, nu doar la nivel european dar şi internaţional cu alte ţări ne permit să combatem terorismul.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri