Capacitatea solară instalată a Chinei a depășit-o pentru prima dată pe cea a centralelor pe cărbune, ajungând la sfârșitul lunii iulie la 1.288 GW. Pragul este important pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, în condițiile în care China generează aproximativ 30% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Specialiștii avertizează însă că energia solară furnizează în continuare mult mai puțină electricitate decât cărbunele, potrivit Live Science.
Acest moment ar putea avea implicații majore asupra eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice. China este cel mai mare emițător anual de gaze cu efect de seră din lume, fiind responsabilă pentru aproximativ 30% din emisiile globale care contribuie la încălzirea planetei. Dacă dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile va începe să înlocuiască producția pe bază de cărbune – una dintre principalele surse de emisii ale țării –, efectele s-ar putea resimți cu mult dincolo de granițele Chinei.
„Faptul că China a ajuns la o capacitate solară instalată de aproximativ 1.288 GW, depășind-o ușor pe cea a centralelor pe cărbune, reprezintă un moment extrem de important”, a declarat pentru Live Science Matthew Davies, titularul catedrei UNESCO pentru tehnologii energetice sustenabile și profesor de inginerie chimică la Universitatea Swansea din Regatul Unit.
Cu toate acestea, capacitatea instalată nu corespunde neapărat cantității de energie electrică produse efectiv.
„Energia solară este produsă numai atunci când există lumină solară, în timp ce centralele pe cărbune pot funcționa perioade mult mai lungi. Prin urmare, energia solară furnizează în continuare o proporție mult mai mică din electricitatea Chinei decât cărbunele”, a explicat Davies.
Cu alte cuvinte, China dispune acum de o capacitate solară mai mare decât capacitatea centralelor pe cărbune, însă cărbunele rămâne mult mai important în ceea ce privește cantitatea de electricitate livrată efectiv în rețea.
În perioada ianuarie-iulie a acestui an, producția de energie solară a Chinei a crescut cu 15,5% comparativ cu intervalul similar din 2025. În cele șapte luni, aceasta a ajuns la 802,4 terawați-oră (TWh), echivalentul a aproximativ 13% din consumul total de electricitate al țării.
„Aș considera că acesta este un punct de cotitură structural, nu momentul în care energia solară a înlocuit cărbunele”, a afirmat Davies. „Întrebarea esențială este dacă producția de energie regenerabilă poate crește suficient de rapid nu doar pentru a acoperi cererea tot mai mare de electricitate, ci și pentru a reduce în termeni absoluți producția de energie pe bază de cărbune. Având în vedere dimensiunea sistemului energetic al Chinei, o reducere susținută a utilizării cărbunelui ar putea avea un efect major asupra emisiilor globale de CO₂.”
Pentru a realiza acest lucru, China va trebui să facă mai mult decât să construiască parcuri solare. Una dintre cele mai mari provocări va fi integrarea întregii capacități noi de producție a energiei regenerabile în sistemul electric.
„Instalarea panourilor solare reprezintă doar o parte a tranziției. Rețelele, liniile de transport, capacitățile de stocare și flexibilitatea consumului trebuie să se dezvolte în același ritm, astfel încât energia electrică din surse regenerabile să poată fi folosită efectiv”, a explicat Davies.
Tranziția către energia solară ar putea face sursele regenerabile mai accesibile și în restul lumii, deoarece capacitatea uriașă de producție a Chinei contribuie la scăderea prețurilor globale ale panourilor solare. Davies a avertizat însă că următoarea etapă trebuie să asigure sustenabilitatea întregului proces de producție.
„Trebuie să analizăm unde sunt fabricate aceste tehnologii, de unde provin materialele, care este durata lor de viață și cum pot fi reutilizate sau reciclate”, a spus el.
Fabricarea panourilor solare presupune extragerea și prelucrarea materiilor prime, producția propriu-zisă, transportul și instalarea, având astfel o amprentă inițială de carbon. Consumul ridicat de energie necesar producerii polisiliciului reprezintă un factor important, mai ales atunci când electricitatea utilizată provine din centrale pe cărbune. Această amprentă este însă compensată ulterior prin energia electrică produsă de panouri.
Davies a subliniat și argumentele în favoarea dezvoltării producției la nivel local și regional. O astfel de strategie ar putea consolida lanțurile de aprovizionare, ar crea competențe și valoare economică la nivel local și ar face tranziția energetică globală mai rezilientă și mai echitabilă. Acest aspect ar putea fi deosebit de important pentru extinderea accesului la electricitate în regiunile lumii în care alimentarea sigură cu energie rămâne limitată.
„Tranziția energetică globală nu înseamnă doar înlocuirea combustibililor fosili în sistemele electrice existente, ci și facilitarea accesului la energie curată și accesibilă pentru oamenii care încă nu beneficiază de o alimentare sigură cu electricitate”, a declarat Davies. „În cele din urmă, succesul nu se măsoară doar prin instalarea unui număr mai mare de panouri solare. Este vorba despre construirea unui sistem energetic curat, accesibil, sustenabil, rezilient și disponibil la nivel global.”
Editor : Ș.A.
