Negocieri de pace istorice cu talibanii. Un conflict de patru decenii, cu zeci de mii de victime, s-ar putea încheia
Negocieri de pace considerate istorice au început sâmbătă, în Qatar, între guvernul afgan și talibani. Este pentru prima dată când cele două părți s-au așezat la masa discuțiilor pentru un acord de pace. „Lumea întreagă vrea să reușiți”, le-a transmis Washingtonul celor două delegații.
Se întâmplă la o zi după ce omenirea a comemorat 19 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, comise de organizația teroristă al-Qaida în SUA, ceea ce a dus la declanșarea intervenției militare internaționale în Afganistan. Talibanii, care se aflau atunci la conducerea unui stat guvernat prin legea islamică, le-au oferit refugiu teroriștilor din al-Qaida și liderului lor de atunci, Osama ben Laden.
În acest război împotriva terorismului, cum l-a definit președintele american de atunci, George W. Bush, americanii au declanșat operațiunea „Enduring Freedom” în Afganistan în octombrie 2001. În câteva luni, talibanii au fost alungați de la putere, dar a început un lung război intern, după ce țara era deja măcinată de conflictul cu sovieticii din anii 1980.
Abdullah Abdullah, negociatorul din partea guvernului afgan, a declarat sâmbătă că acest război între forțele guvernamentale afgane și diferitele facțiuni talibane „n-a avut niciun câștigător”.
Talibanii ar vrea un armistițiu contra prizonieri
Talibanii ar putea propune un acord de încetare a focului în schimbul eliberării prizonierilor, a spus Abdullah Abdullah, la finalul primei zile de discuţii istorice între cele două tabere, scrie Agerpres, care preia AFP.
În ceea ce-i privește pe talibani, ei nu au menționat nimic despre un armistițiu, ci s-au limitat să reitereze că Afganistanul trebuie să fie guvernat de legea islamică, relatează BBC .
„Este posibil” ca talibanii să aibă în vedere această opţiune, a spus Abdullah Abdullah, în condițiile în care 5.000 de insurgenţi au fost deja eliberaţi de Kabul în schimbul a circa 1.000 de membri ai forţelor afgane. Schimbul acesta de prizonieri era însă prevăzut în acordul încheiat separat de americani cu talibanii, care a fost semnat în februarie, tot la Doha, în Qatar.
Acest text, neratificat de autorităţile afgane, prevede retragerea trupelor străine din Afganistan până la jumătatea lui 2021 în schimbul unor vagi promisiuni ale insurgenţilor de a avea loc un „dialog interafgan”, cel care a demarat sâmbătă.
Numeroase dezacorduri legate de schimbul de prizonieri au dus la o întârziere de şase luni în organizarea tratativelor.
Negocierile interafgane și presiunea alegerilor din SUA
Negocierile, sprijinite de Washington, se anunţă laborioase, din cauza profundelor divergenţe dintre beligeranţi. „Va trebui ca echipa de negociatori să găsească elementele care ne pot ajuta să profităm de ocazie”, a subliniat Abdullah Abdullah care, în discursul său inaugural, a lansat sâmbătă un apel la un „armistițiu umanitar imediat”.
Şeful echipei de negociatori ai talibanilor, Abdul Ghani Baradar, nu a răspuns însă la această solicitare în alocuţiunea sa şi nici nu a menţionat vreun acord de încetare a focului.
Insurgenţii s-au temut mult timp că vor pierde principalul lor atu la masa negocierilor dacă îşi vor reduce violenţele, dar au acceptat deja armistiţii temporare, dintre care două în acest an.
Întrebat despre cât de mult au influenţat alegerile prezidenţiale din Statele Unite, prevăzute în noiembrie, eforturile diplomatice ale americanilor, Abdullah Abdullah a recunoscut că aceste demersuri „s-au intensificat în ultimele luni”.
„În realitate, urgenţa este însă de partea afgană”, a adăugat el.
Cele două părţi au început tratativele imediat după ceremonia de deschidere. Primele discuţii se referă la codul de conduită şi calendarul negocierilor.
Casa Albă, preocupată de realizări de politică externă
Un eventual acord de pace între cele două părți ar fi însă un mare atu pentru președintele Donald Trump în efortul său de ultim moment de a sublinia realizările pe care le are în plan extern, în condițiile în care pandemia, criza economică și gafele i-au erodat credibilitatea pe plan intern.
De curând, președintele american a anunțat un alt acord istoric, în Orientul Mijlociu: a convins Emiratele Arabe Unite și Bahrainul să-și normalizeze relațiile cu Israelul.
Casa Albă a vrut să se implice și într-un alt conflict îndelungat și dureros, cel dintre Serbia și Kosovo, anunțând săptămâna trecută că cele două părți au încheiat un acord economic, mediat la Washington.
Redactor: Luana Păvălucă
