Guvernele care nu reușesc să treacă la o economie cu emisii reduse de carbon vor fi învinovățite pentru foamete și conflicte în străinătate și se vor confrunta cu stagnare și inflație crescută în țara lor, a avertizat luni șeful ONU pentru climă, la începutul negocierilor privind clima din cadrul COP30, anunță The Guardian.
Simon Stiell, secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, s-a adresat reuniunii miniștrilor și înalților funcționari din aproape 200 de țări, prezentând o imagine dură a prețului eșecului în criza climatică.
„Niciuna dintre națiunile voastre nu își poate permite acest lucru, deoarece dezastrele climatice reduc PIB cu două cifre”, a avertizat el. „A ezita în timp ce mega-secetele distrug recoltele naționale, provocând o creștere vertiginoasă a prețurilor alimentelor, nu are niciun sens, din punct de vedere economic și politic. A se certa în timp ce foametea se instalează, forțând milioane de oameni să-și părăsească țara natală, nu va fi niciodată uitat, pe măsură ce conflictele se răspândesc”.
Avertisment dur pentru guverne
El a declarat în cadrul reuniunii de deschidere a summitului ONU privind clima: „Când dezastrele climatice decimează viețile a milioane de oameni, când avem deja soluțiile, acest lucru nu va fi niciodată iertat”.
Cele două săptămâni de discuții, găzduite de Brazilia în orașul amazonian Belem, se vor concentra pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilirea unei căi de tranziție de la combustibilii fosili și furnizarea finanțării necesare pentru a proteja țările sărace împotriva condițiilor meteorologice extreme.
Temperaturile au deja depășit pragul de 1,5 grade Celsius convenit în cadrul tratatului de la Paris din 2015 pentru ultimii doi ani, dar numai dacă această situație va continua câțiva ani, creșterea va fi considerată permanentă și o încălcare a tratatului. Unii oameni de știință susțin că ar fi încă posibil să se reducă temperaturile la pragul inițial sau aproape de acesta, prin măsuri precum reducerea puternicului gaz cu efect de seră metan și trecerea rapidă la tehnologii cu emisii reduse de carbon. Stiell a declarat:
Știința este clară: putem și trebuie să readucem temperaturile la 1,5 grade Celsius după orice depășire temporară
El a spus că lumea este deja martora impactului condițiilor meteorologice extreme, sub forma unor taifunuri și uragane mai puternice, secete și inundații. Efectele sunt globale, a adăugat el, provocând inflație la produsele de bază, cum ar fi alimentele.
Profitând de oportunitățile oferite de energia cu emisii reduse de carbon, care este acum mai ieftină decât combustibilii fosili în 90% din lume, s-ar crea locuri de muncă și s-ar stimula creșterea economică, a afirmat Stiell. El a avertizat: „Cei care renunță sau fac pași mici se confruntă cu stagnare și prețuri mai mari, în timp ce alte economii avansează cu pași mari”.
Deși Stiell a avertizat împotriva „certurilor”, prima zi a conferinței va fi probabil dominată de dezacorduri cu privire la ceea ce ar trebui să se afle pe agenda discuțiilor.
Conform regulilor UNFCCC, țările trebuie să cadă de acord cu privire la tema centrală a summitului. Înainte de începerea conferinței, erau în discuție 145 de potențiale puncte de pe agenda.
Deși țara gazdă, Brazilia, a depus eforturi timp de luni de zile pentru a se asigura că țările ajung rapid la un acord cu privire la agenda, există încă multe potențiale motive de dispută. Stiell a avertizat delegațiile:
Sarcina voastră aici nu este să vă certați între voi, ci să luptați împreună împotriva crizei climatice
Andre Correa do Lago, președintele Cop30, a declarat că procesul de elaborare a agendei în acest mod nu ar trebui considerat o problemă. „Este un mod foarte legitim prin care țările își pot exprima preocupările”, a afirmat el.
Una dintre discuțiile cheie va fi despre „contribuțiile determinate la nivel național” (NDC) prezentate, care până acum sunt total insuficiente și ar duce la o încălzire globală de 2,5 grade Celsius.
„Obiectivul de 1,5 grade Celsius este steaua noastră călăuzitoare”
Alianța Statelor Insulare Mici (Aosis) a cerut ca acest subiect să fie inclus pe ordinea de zi și a solicitat conferinței să adopte o serie de măsuri pentru a îmbunătăți situația. Ilana Seid, ambasadorul Palau și purtătorul de cuvânt al Aosis, a declarat: „Obiectivul de 1,5 grade Celsius este steaua noastră călăuzitoare. Trebuie să recunoaștem că, în mod colectiv, nu reușim să îl atingem și trebuie să găsim o soluție”.
Dar este probabil ca acest lucru să se confrunte cu o opoziție puternică, în special din partea țărilor din grupul țărilor în curs de dezvoltare cu viziuni similare, care include Arabia Saudită și alte state petroliere. Acestea preferă să interpreteze obiectivul dublu al acordului de la Paris - de a menține temperaturile „cu mult sub 2 grade Celsius” și de a „depune eforturi” pentru a rămâne sub 1,5 grade Celsus ca permițând creșterea temperaturilor până la 2 grade Celsius, chiar dacă mai multe reuniuni de după Paris au reafirmat că 1,5 grade Celsius este obiectivul principal.
Avizul științific este că „punctele de inflexiune” periculoase care duc la schimbări ireversibile ar putea fi declanșate peste 1,5 grade Celsius și înainte de depășirea limitei de 2 grade Celsius. Aceleași țări s-ar putea opune, de asemenea, încercărilor de a stabili o „foaie de parcurs” privind modul în care se poate asigura că lumea își îndeplinește promisiunea de „tranziție de la combustibilii fosili”, făcută acum doi ani, la Cop28, în Dubai.
Citește și GRAFICE România reduce emisiile industriale de gaze cu efect de seră, dar gospodăriile poluează tot mai mult
Țările bogate vor fi, de asemenea, în centrul atenției pentru că nu au reușit să reducă emisiile suficient de repede și să ofere finanțare suficientă țărilor în curs de dezvoltare vulnerabile. Anul trecut, acestea au promis 300 de miliarde de dolari în asistență financiară, ca parte a unui obiectiv mai amplu de 1,3 trilioane de dolari pe an pentru țările sărace până în 2035, dar fără un plan clar privind modul de atingere a acestor obiective.
Acestea vor fi supuse presiunii de a concretiza aceste planuri în acest an. Este probabil ca SUA să fie absente de la lucrări, anunță The Guardian.
În calitate de semnatară a tratatului UNFCCC, SUA poate participa în continuare, în ciuda retragerii președintelui Donald Trump, dar majoritatea participanților consideră că este puțin probabilă sosirea unei delegații americane.
În ciuda absenței sale, Trump este o figură mult discutată la negocieri, deoarece deciziile sale de a opri proiectele de energie regenerabilă și de a stimula combustibilii fosili au un impact global.
Editor : C.A.
