Autorităţile din Georgia au folosit o armă chimică din perioada Primului Război Mondial pentru a reprima protestatarii antiguvernamentali anul trecut, sugerează dovezile obţinute de BBC, potrivit News.ro.
„Simţeai cum te arde apa”, a spus unul dintre protestatari despre tunurile cu apă îndreptate asupra lui şi a altora pe străzile capitalei Tbilisi.
Manifestanţii care au protestat faţă de suspendarea de către guvernul georgian a cererii de aderare la Uniunea Europeană s-au plâns şi de alte simptome - dificultăţi de respiraţie, tuse şi vărsături care au durat săptămâni întregi.
BBC World Service a discutat cu experţi în arme chimice, informatori din cadrul poliţiei anti-revoltă din Georgia şi medici, şi a descoperit că dovezile indică utilizarea unui agent pe care armata franceză l-a numit „camite”.
Autorităţile georgiene au declarat că rezultatele anchetei BBC sunt „absurde” şi că poliţia a acţionat legal în răspuns la „acţiunile ilegale ale unor criminali brutali”.
Camite a fost utilizat de Franţa împotriva Germaniei în timpul Primului Război Mondial. Există puţine documente referitoare la utilizarea sa ulterioară, dar se crede că a fost scos din circulaţie la un moment dat în anii 1930, din cauza îngrijorărilor legate de efectele sale pe termen lung. Gazul CS - denumit adesea „gaz lacrimogen” - a fost utilizat ca înlocuitor.
Konstantine Chakhunashvili a fost unul dintre cei care s-au adunat în faţa parlamentului Georgiei din Tbilisi în prima săptămână de proteste, care au început la 28 noiembrie 2024. Demonstranţii au fost indignaţi de anunţul partidului de guvernământ că va suspenda negocierile de aderare la UE. Obiectivul aderării la UE este consacrat în constituţia Georgiei.
Poliţia georgiană a răspuns cu o serie de măsuri de control al revoltelor, inclusiv utilizarea tunurilor cu apă, a spray-ului cu piper şi a gazului CS.
Chakhunashvili, un pediatru care s-a numărat printre cei pulverizaţi cu tunurile şi care a participat la multe dintre demonstraţii, a declarat că a simţit că pielea îi arde zile întregi şi că senzaţia nu putea fi îndepărtată prin spălare. De fapt, a spus el, „era şi mai rău când încercam să o spăl”.
Chakhunashvili a vrut să afle dacă şi alte persoane au suferit efecte similare. Aşadar, a lansat un apel pe reţelele de socializare, invitând persoanele care au fost ţinta măsurilor de control al mulţimii în prima săptămână a demonstraţiilor să completeze un chestionar. Aproape 350 de persoane au răspuns, iar aproape jumătate dintre ele au declarat că au suferit unul sau mai multe efecte secundare timp de peste 30 de zile.
Aceste simptome pe termen lung variau de la dureri de cap, oboseală, tuse, dificultăţi de respiraţie şi vărsături.
Studiul său a fost evaluat de colegi şi a fost acceptat pentru publicare de către Toxicology Reports, o revistă internaţională.
Şaizeci şi nouă dintre persoanele chestionate de Chakhunashvili au fost examinate şi de acesta, care a constatat o „prevalenţă semnificativ mai mare a anomaliilor” în semnalele electrice ale inimii.
Raportul lui Chakhunashvili a confirmat concluzia la care ajunseseră jurnaliştii locali, medicii şi organizaţiile pentru drepturile civile, şi anume că tunurile cu apă trebuie să fi fost umplute cu o substanţă chimică. Aceştia au solicitat guvernului să identifice substanţa utilizată, dar Ministerul Afacerilor Interne, responsabil pentru poliţie, a refuzat.
Mai mulţi informatori de rang înalt legaţi de Departamentul pentru Sarcini Speciale – denumirea oficială a poliţiei anti-revoltă din Georgia – au ajutat BBC să determine identitatea probabilă a acestei substanţe chimice.
Fostul şef al departamentului de armament, Lasha Shergelashvili, consideră că este acelaşi compus pe care i s-a cerut să îl testeze pentru utilizarea în tunurile cu apă în 2009.
Efectele acelui produs, spune el, erau diferite de orice altceva experimentase până atunci. I-a fost greu să respire după ce a stat în apropierea locului unde fusese pulverizat, iar el şi cei 15-20 de colegi care l-au testat împreună cu el nu au reuşit să-l spele cu uşurinţă.
„Am observat că efectul nu dispărea, aşa cum se întâmplă în cazul gazului lacrimogen [obişnuit]. Chiar şi după ce ne-am spălat feţele cu apă şi apoi cu o soluţie specială de bicarbonat de sodiu şi apă, preparată în prealabil, tot nu puteam respira liber.”
Shergelashvili spune că, în urma testelor efectuate, a recomandat să nu se utilizeze substanţa chimică. Cu toate acestea, el afirmă că vehiculele cu tunuri de apă au fost totuşi încărcate cu aceasta şi că situaţia a rămas neschimbată cel puţin până în 2022, când şi-a dat demisia şi a părăsit ţara.
Vorbind din noua sa casă din Ucraina, el a declarat pentru BBC că, atunci când a văzut imaginile cu protestele de anul trecut, a bănuit imediat că demonstranţii erau expuşi la acelaşi agent chimic.
Colegii cu care a păstrat legătura şi care încă ocupă funcţii în cadrul poliţiei i-au confirmat acest lucru, adaugă el.
BBC a vorbit cu un alt fost ofiţer de poliţie de rang înalt, care a confirmat că substanţa încărcată în vehiculele cu tunuri de apă în momentul în care domnul Shergelashvili se afla în funcţie era aceeaşi cu cea utilizată în protestele din noiembrie-decembrie 2024.
Când Shergelashvili a fost întrebat dacă produsul pe care l-a testat ar fi putut fi doar gaz CS – care irită ochii, pielea şi sistemul respirator, dar numai temporar –, el a răspuns că părea să fie mult mai puternic decât acesta.
„Nu pot da un exemplu sau să-l compar cu altceva”, a spus el, adăugând că era „probabil de 10 ori” mai puternic decât agenţii convenţionali de control al revoltelor.
„De exemplu, dacă vărsaţi această substanţă chimică pe sol, nu veţi putea rămâne în acea zonă timp de două-trei zile, chiar dacă o spălaţi cu apă.”
Citește și:
VIDEO Manifestaţie pro-UE la Tbilisi. Mii de georgieni au ieșit în stradă pentru a se opune „autoritarismului de tip rusesc”
Editor : Ș.R.
