Pașaport diplomatic. Ambasadorul Elveției: Este important să avem o Românie puternică

Arthur Mattli

Discreţie, dacă vorbim despre bănci, neutralitate, dacă ne referim la armată şi exactitate, dacă în discuţie apar industrii precum cea farmaceutică sau a instrumentelor de mare precizie. Sunt doar trei dintre lucrurile care ne vin în minte când spunem Elveţia. Poate pentru că primul atribut despre care vorbeam, discreţia, este mai puternic, aflăm destul de puţin despre câte fac de fapt elveţienii. Guvernul de la Berna a trimis un nou ambasador la Bucureşti şi noi am făcut primul interviu pe care l-a acordat de când a venit în România.

„Cred că pentru elveţieni este foarte bine să avem o Românie puternică din punct de vedere social şi economic, pentru că aşa ar fi posibile parteneriate noi, vorbim şi despre pieţe noi şi este deci o situaţie în care toată lumea câştigă." Ambasadorul Elveţiei, Arthur Mattli, a făcut această declaraţie în interviul realizat de Cristina Cileacu.

Cristina Cileacu: Dle ambasador, bine aţi venit pentru prima oară la Paşaport diplomatic.

Arthur Mattli: Mulţumesc foarte mult pentru invitaţie.

Săptămâna aceasta a expirat un termen limită pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a propus Elveţiei pentru semnarea comună a unui acord de lucru între instituţiile acestui stat, cu cele ale Uniunii Europene. Au trecut deja 10 ani de când se negociază acest acord, dar partea elveţiană încă mai cere lămuriri de la blocul comunitar. Mai mult, majoritatea populaţiei din ţara cantoanelor nu este de acord cu acest nou cadru de lucru. Acordul propus acoperă cinci dintre cele mai importante relaţii bilaterale: libera circulație a persoanelor, recunoașterea reciprocă a standardelor industriale, a produselor agricole, a transportului aerian și a transportului terestru.

Cristina Cileacu: Elveţia şi Uniunea Europeană lucrează acum la semnarea unui acord cadru pentru viitoarea lor relaţie, dar majoritatea elveţienilor nu sunt pentru acest acord, aşa cum reiese din sondajele prezentate în ţara dvs. Care sunt problemele, în acest caz?

Arthur Mattli: Relaţia cu Uniunea Europeană este una foarte veche, avem 120 de tratate care ne unesc, deci este o reţea destul de densă de tratate, care au diferite construcţii şi faze istorice. Cea mai recentă negociere care încă se derulează este despre toate acestea şi despre cum să creştem cadrul legal mai departe, cum să supraveghem implementarea acestor 120 de tratate şi mai mult. Şi cred că toate acestea sunt chiar o provocare inclusiv din punct de vedere tehnic. Cred că acesta este momentul în care suntem, la un nivel destul de tehnic, unde industria este consultată de guvernul elveţian, ca să aibă şi punctul lor de vedere, avem de asemenea şi solicitări pentru părerea celor din domeniul muncii, apoi trebuie să punem la un loc viziunile diferite şi când vom avea o poziţie comună atunci vom putea merge înapoi la negocieri şi să spunem că am ajuns la consensul intern.

Cristina Cileacu: Şi credeţi că acest acord va fi semnat, pentru că termenul limită este luna iunie?

Arthur Mattli: Nu ştiu detaliile despre termenul limită, cred că este un proces în derulare şi cred că pentru noi, ceea ce contează este să avem un rezultat care să fie sustenabil, sustenabil pentru Elveţia şi pentru relaţia cu Uniunea Europeană. Trebuie să fie un pachet corect pentru ambele părţi. Este complicat, la nivel tehnic este cu adevărat complicat şi este nevoie de multe discuţii.

„Contribuţia elveţiană" este numele proiectului prin care 181 de milioane de franci elveţieni au fost alocaţi României, după aderarea la Uniunea Europeană. De ce? Pentru că este în interesul tuturor ca între statele membre UE să fie cât mai puţine diferenţe de ordin social şi economic. Plăţile pe care guvernul de la Berna le face conform acestui program se vor încheia la finalul acestui an.

Cristina Cileacu: Să ne întoarcem puţin spre România, din moment ce aţi venit aici ca noul ambasador al Elveţiei în România. Ce scop are misiunea dvs, ce veţi face în următorii patru ani, presupun, ai misiunii dvs aici, la Bucureşti?

Arthur Mattli: Răspunsul clasic diplomatic este: „să construim poduri". Dar chiar suntem aici pentru a îmbunătăţi relaţiile bilaterale dintre cele două ţări şi cred că acest lucru chiar este adevărat, pentru că asta facem cu adevărat. Îmbunătăţim relaţiile la nivel personal, între afaceri, dar de asemenea şi domeniul culturii, în mod special aici, între Elveţia şi România avem o relaţie culturală specială. Dacă ar fi să o împart pe ani, anul acesta pentru mine înseamnă să închei un program multi-anual pe care îl avem aici în România şi care se numeşte „Contribuţia elveţiană". Avem un termen limită, aici chiar avem unul şi acesta este 7 decembrie, până atunci trebuie să încheiem toate programele. Vorbesc despre un proiect multi-anual, în valoare de 181 milioane de franci elveţieni, 62 de proiecte, este un pachet destul de important, şi ca să încheiem toate acestea conform regulilor, regulamentelor, rapoartelor de audit şi aşa mai departe, înseamnă un efort mare şi trebuie să îl facem ca să avem o concluzie reuşită a acestui proiect.

Cristina Cileacu: Dar de ce acest ajutor? De ce a simţit Elveţia că România are nevoie de acest ajutor?

Arthur Mattli: Când România a intrat în Uniunea Europeană, iar Elveţia nu este parte din UE, dar cu toate acestea şi noi am beneficiat de noul acces la pieţe. Şi cum România primea deja o susţinere importantă din partea tuturor membrilor europeni, Elveţia a luat unilateral decizia de a participa şi de a-şi aduce propria contribuţie. Este deci o contribuţie voluntară a Elveţiei, pentru a reduce de asemenea diferenţele sociale şi economice în România, dar de asemenea şi în relaţie cu celelalte ţări din Uniunea Europeană.

Cristina Cileacu: În lumea în care trăim acum, oamenii au tendinţa, poate şi pentru că anumiţi lideri mondiali îi încurajează să creadă acest lucru şi anume că dacă nu ne gândim la noi în primul rând sau la ce avem noi de câştigat, atunci nu ar trebui să facem nimic. Deci, trebuie să întreb, în acest caz, ce câştigă Elveţia?

Arthur Mattli: Cred că pentru noi este important să avem o Românie puternică din punct de vedere social şi economic, pentru că aşa ar fi posibile parteneriate noi, vorbim şi despre pieţe noi şi este deci o situaţie în care toată lumea câştigă. Ar fi o situaţie în care doar noi am câştiga şi voi aţi pierde, dacă nu am face aceste lucruri şi am aştepta să vă dezvoltaţi de la sine. Cred că afacerile se fac acolo unde sunt oportunităţi de afaceri, unde apare dezvoltarea şi România este cu siguranţă un fel de piaţă emergentă.

120 de acorduri între Uniunea Europeană şi Elveţia au fost semnate în urma unui referendum din 1992. Atunci, cetăţenii elveţieni au respins aderarea la Spaţiul Economic European, adică au refuzat ca legislaţia europeană referitoare la piaţa internă să devină parte din legislaţia ţării lor. Acum încă se lucrează la acordul cu numărul 121, care este cel mai important pentru că este despre cum vor lucra concret cele două entităţi.

Cristina Cileacu: Aţi spus şi toată lumea ştie bineînţeles, că ţara dvs nu este membră a Uniunii Europene, de asemenea, Elveţia este faimoasă pentru neutralitatea sa militară, deci nu este nici membru NATO, dar trebuie să vă întreb, din moment ce sunteţi în inima Europei, cum vedeţi acum Uniunea Europeană, să spunem după alegerile europarlamentare?

Arthur Mattli: Oamenii ar spune că Europa a devenit puţin mai elveţiană în ceea ce priveşte diversitatea, de asemenea şi în termeni de dialog, dar pentru noi Europa este realitatea. Cei mai mulţi dintre vecinii noştri, cu excepţia Liechtenstein sunt membri ai Uniunii Europene. Avem relaţii atât de intensive cu Uniunea Europeană şi vecinii săi imediaţi, avem schimburi comerciale zilnice care ajung la aproape 1 miliard de franci elveţieni. Uniunea Europeană înseamnă pentru noi aproape 70% din importurile noastre şi 50% din exporturile noastre, deci este ceva considerabil. Dacă ne uităm la graniţe, avem zilnic 800 de mii spre un milion de oameni care traversează în ambele sensuri aceste graniţe, aşa că într-un fel suntem una dintre cele mai integrate spaţii din Europa, fără să ne etichetăm drept membru al Uniunii Europene. Dar contribuim de asemenea şi la integrare prin deschidere în termeni de schimburi comerciale şi alte facilităţi şi suntem deci parte din construcţia europeană într-un sens mai larg. Iar atunci când este vorba despre apărare şi chestiuni de securitate, noi suntem parte din Schengen, a sistemului Dublin şi participăm complet la acesta şi cred că acesta este de asemenea un beneficiu pentru securitatea din zonă.

De la începutul lunii iunie, muncitorii români au liber la piaţa de lucru elveţiană. Acest lucru înseamnă că anual, 1000 de cetăţeni de la noi, care au contracte cu firme elveţiene sau sunt liber profesionişti, au drepturi depline să lucreze pe teritoriul Elveţiei.

Cristina Cileacu: De asemenea, deschideţi graniţele pentru lucrătorii români. Aceştia au o reputaţie, vreau să spun că dacă ne uitam acum câţiva ani spre Marea Britanie de exemplu, era multă frică atunci când se vorbea despre muncitorii români. Realitatea a dovedit că dimpotrivă, sunt destul de apreciaţi. Ce aşteptări are Elveţia de la muncitorii noştri şi cum de le permiteţi românilor să intre în ţara dvs ca să lucreze?

Arthur Mattli: În primul rând, am fost de acord împreună cu Uniunea Europeană că aceasta va fi regula. Avem deci un acord şi îl respectăm. Apoi, dacă vorbim în mod deosebit despre integrarea românilor din diaspora, au o reputaţie mai degrabă foarte bună. Dacă aud despre integrarea românilor în Italia, unde 1,2 milioane de români sunt foarte bine integraţi, de asemenea în Spania, unde sunt 1 milion, aşadar, dacă-mi ascult colegii, ei îmi spun că sunt bine integraţi. Aşadar nu cred că suntem înfricoşaţi de acest lucru, dimpotrivă, în Elveţia peste 22% din populaţie sunt străini, adică unul dintre cele mai mari procente de străini care trăiesc într-o ţară din Europa. Cumva, pentru noi a devenit normal ca mai mult de 1/5 din populaţie să fie străini.

Cristina Cileacu: Dacă ne uităm din nou la Uniunea Europeană aceasta este o problemă care a divizat politicile din Europa, cele de migraţie. Credeţi că Elveţia poate fi un exemplu pentru Uniunea Europeană, legat de integrarea străinilor?

Arthur Mattli: Într-o anumită măsură. Cred că fiecare ţară are politici diferite de integrare. Dacă ne uităm la cine sunt cei care vin în Elveţia, vedem că mulţi dintre aceşti migranţi legali care vin la noi în baza acestor acorduri, sunt muncitori calificaţi. Elveţia are nevoie de aceşti muncitori calificaţi ca să îşi menţină statutul de dezvoltare. Fiecare ţară trebuie să decidă în felul ei şi trebuie să echilibreze lucrurile. Şi în Elveţia discuţiile sunt încă în derulare. Dacă ne uităm la referendumurile pe care le-am avut în ultimii 20 de ani, în mod clar această chestiune a migraţiei a fost mereu temă în referendumurile politice.

Sistemul politic elveţian este unic în lume şi poate tocmai pentru că este diferit, uneori este mai greu de înţeles poziţia Elveţiei în raport cu alte ţări. Cei care au majoritatea sunt Partidul Poporului Elveţian, conservatori populişti de dreapta şi măsurile pe care le promovează sunt desigur...populiste.

Cristina Cileacu: În ţara dvs este unul dintre cele mai populiste partide din lume, mă refer la Partidul Poporului Elveţian, care are această reputaţie şi dacă revenim la alegerile europene, descoperim că populiştii sunt în Parlamentul European, dar nu sunt atât de puternici aşa cum am crezut toţi că vor fi. Pe de altă parte, în Elveţia, acest partid este la putere în ultimii 25 de ani. Care este echilibrul: este Elveţia o ţară populistă sau mai degrabă politicile pe care le face sunt naţionaliste? Ce să înţelegem din toate acestea?

Arthur Mattli: Trebuie să ne uităm la componenţa guvernului elveţian. Noi avem doar 7 miniştri pe care îi numim consilieri federali şi ei reprezintă partidele politice importante. Aşadar sunt reprezentanţi ai Partidului Socialist, de la Partidul Creştin Democrat şi de la Partidul Poporului. Ei sunt condamnaţi să găsească compromisuri, în spatele uşilor închise, în fiecare săptămână şi acest lucru este foarte special. Deci nu este un guvern de coaliţie unde alegi, negociezi şi spui să facem o alianţă ca să conducem ţara. Modelul nostru este prin „condamnare'' să pui reprezentanţii partidelor majoritare din spectrul politic elveţian într-o singură cameră, închizi uşa şi trebuie să găseşti soluţia bună. Iar acest lucru este unic. Peste toate acestea, ne schimbăm preşedintele, în sistem rotativ, în fiecare an, aşa cum spune Constituţia. Aşa că suntem un caz extrem la nivel internaţional. Acest lucru arată că nu ne place puterea prea concentrată la nivelul unei singure persoane sau al unul singur partid, una dintre valorile elveţiene este compromisul, din nou şi din nou şi să fie discuţii.

Schimbările climatice nu mai sunt de mult timp o ştire şi în sfârşit, mare parte din omenire pare să înţeleagă cât de serioasă este situaţia. Tot mai multe state se implică în reducerea amprentei de carbon din aer, dar este deja nevoie ca măsurile să fie şi mai accelerate, pentru că natura deja reacţionează acum, aşa cum oamenii de ştiinţă estimau că va face abia peste 70 de ani.

Cristina Cileacu: Noua componenţă a Parlamentului European a adus multe locuri pentru Partidul Verzilor, din toată Europa, deci cu siguranţă schimbările climatice sunt o chestiune importantă pentru toată lumea şi oamenii par că înţeleg. Care este implicarea Elveţiei în abordarea acestei chestiuni?

Arthur Mattli: Schimbările climatice sunt pentru noi un aspect foarte vizibil. Dacă ne uităm la gheţarii noştri, care se retrag, vedem că în fiecare an este un ecosistem foarte fragil şi avem în Elveţia chiar inventare asupra diferitelor zone climatice, care sunt de la 280 de metri, până la 4600 de metri şi între ele sunt diferite regiuni climatice, păduri şi aşa mai departe. Este de fapt un studiu de caz unde poţi citi anual ce înseamnă de fapt schimbarea climatică în Elveţia. Noi suntem foarte sensibili la această chestiune şi de aceea, guvernul elveţian a luat o decizie în ceea ce priveşte legea CO2, asta înseamnă că trebuie să ne tăiem emisiile de dioxid de carbon la jumătate şi avem ca referinţă perioada dintre 1990 şi 2030, în care trebuie să atingem acestă tăiere. Suntem pe drumul bun, dar încă mai avem de făcut foarte mult. Vorbim despre trafic, despre infrastructură şi despre toate emisiile, cum sunt cele din industrie.

Elveţia a fost privită mereu din perspectiva discreţiei şi neutralităţii sale şi cu siguranţă aceste atribute o fac să fie invitată să se implice ca mediator în situaţii complicate la nivel internaţional.

Cristina Cileacu: În toată Europa şi în toată lumea avem ceva ce se numeşte principalul responsabil pentru tot ceea ce nu merge bine şi mă refer la Rusia. Care sunt relaţiile Elveţiei cu Rusia, pentru că Uniunea Europeană este din nou divizată şi dacă ne referim la această ţară şi despre influenţa ei considerată a fi rea şi care este des dovedită a fi rea.

Arthur Mattli: În ceea ce priveşte schimburile economice, Rusia nu este deloc la fel de importantă cum este Uniunea Europeană. La fel şi în termeni de dependenţă energetică, pentru că noi nu avem această dependenţă pe care o au poate unele ţări din Uniunea Europeană. Ceea ce avem în mod special este faptul că noi am ajutat multe ţări să îşi regleze relaţiile bilaterale cu Rusia, de exemplu şi atunci când s-a pus problema să avem Rusia ca membru al Organizaţiei Internaţionale de Comerţ şi să reglăm această situaţie. Noi avem această abordare inclusivă, vrem să aducem Rusia în comunităţile internaţionale şi acest lucru este un proiect al Elveţiei care continuă şi astăzi. Elveţia reprezintă şi interesele Rusiei în Georgia şi pe cele ale Georgiei în Rusia, deci ne extindem bunele practici în favoarea ambelor ţări.

Cristina Cileacu: Dle ambasador, vă mulţumesc pentru acest interviu şi succes cu misiunea din România.

Arthur Mattli: Mulţumesc.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate