PAȘAPORT DIPLOMATIC. Ce se întâmplă cu investițiile chineze în România?

Data publicării:
ambasador chinez

Ambasadorul Chinei la București, Excelența Sa Feihong Xu FOTO: Digi24

„Sperăm că România va juca un rol important în dezvoltarea relaţiilor noastre cu Uniunea Europeană, avem nevoie aşadar de ajutorul dvs”, a spus noul amabasador al Chinei la Bucureşti, într-un interviu pe care i l-a acordat Cristinei Cileacu pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” de la Digi24.

China are probleme financiare. Tot mai multe companii listate la bursă își suspendă tranzacțiile. 80% dintre investitorii de pe piaţa bursieră chineză sunt mici comercianți ,iar pierderile foarte mari de bani îi panichează. Mii de miliarde de dolari s-au evaporat în doar câteva săptămâni. Guvernul le-a ordonat deja companiilor de stat să nu mai scoată la vânzare acțiuni, iar Banca Populară a Chinei ajută brokerii cu împrumuturi, pentru ca aceștia să cumpere înscrisurile deja aflate pe piață și să echilibreze situația. Dar voci avizate încep să compare evenimentele cu cele din timpul marii crize financiare americane din anii 30.

În aceste condiții, va mai fi China în stare să își urmeze planul de investiții pentru România?

Iată ce răspunde ambasadorul Feihong Xu în interviul acordat Digi24:

Cristina Cileacu: Acum doi ani a fost un summit la Bucureşti, care a avut ca şi concluzie promovarea investiţiilor, mai ales în infrastructură. Ce s-a întâmplat de atunci?

Feihong Xu: Vizita a fost în noiembrie 2013, a fost o vizită foarte importantă a premierului chinez, Li Keqiang. A avut întâlniri foarte bune cu liderii din România, dar şi cu cei din ţările din estul şi centrul Europei. Liderii nu doar au semnat, dar au şi realizat „liniile directoare de la Bucureşti”, aşa cum sunt ele numite, între China şi ţările central şi est-europene. Ca urmare a acestor direcţii, foarte multe investiţii economice au fost deja făcute între China şi România. În primul rând, au fost vizite frecvente din partea oficialilor celor două ţări. Iar aceste vizite au avut ca scop implementarea acordurilor de cooperare dintre cele două părţi, în domenii precum transportul, energie, parcuri industriale şi aşa mai departe. De asemenea, schimburile comerciale bilaterale au crescut foarte rapid de la aceste vizite. Statisticile spun că în 2014 volumul de schimburi comerciale între ţările noastre a ajuns la 4,75 miliarde de dolari, iar în primele patru luni ale acestui an, aşa cum arată statisticile româneşti, acest volum a crescut cu 10%, cca 1 miliard de dolari în patru luni. De asemenea, în martie anul acesta, s-a obţinut acordul pentru exportul de produse congelate pentru pieţele din China. Deci ne aşteptăm ca acestea să fie pe piaţa din China în curând. Investiţiile chinezeşti în România au crescut rapid şi de asemenea, potrivit statisticilor făcute de partea română, până în martie 2015 volumul total al investiţiilor chinezeşti în ţara dvs. a ajuns la 406 milioane de dolari.

Cristina Cileacu: Şi în ceea ce priveşte infrastructura?

Feihong Xu: Bineînţeles, infrastructura şi de asemenea şi energia sunt principalele „teme” de care ne ocupăm. Voi vorbi despre acestea imediat, pentru că toate proiectele pe care le-am semnat deja în aceste domenii fac deja progrese, merg înainte. De exemplu, centrala nucleară de la Cernavodă, unitatea trei şi unitatea patru. Compania chinezească General Nuclear Power Group este privită ca investitorul final. Şi-au consolidat un memorandum cu partea română şi au semnat deja un acord preliminar. De asemenea şi centrala de la Rovinari, compania chinezească care vrea să investească acolo a semnat de asemenea acorduri cu partea română. Cred că discuţiile au ajuns deja în faza finală. Deci, sunt progrese bune pe care le-am făcut, de asemenea şi în ceea ce priveşte energia verde. Companiile chineze au construit câteva centrale şi unele dintre ele au fost conectate cu succes la reţeaua de distribuţie naţională. Cred că este un potenţial destul de mare al cooperării dintre ţările noastre.

Evoluția economică a Chinei este urmărită tot mai atent de economiștii din toată lumea, pentru că de bunul ei mers depinde, într-o măsură foarte ridicată și economia globală. Planul de investiții pentru Europa, anunțat la finalul anului trecut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a atras și interesul chinezilor, care vor să aducă finanțări mai ales în sectorul energetic.

Cristina Cileacu: China vrea să investească foarte mult în Europa. Puteţi să îmi spuneţi cât va fi pentru Europa şi cât va fi pentru România?

Feihong Xu: Este dificil să vorbim despre această diferenţă pentru că din punctul nostru de vedere cooperarea înseamnă situaţii în care toată lumea câştigă (win-win). Aşa că nu putem spune că avem o marjă clară de împărţire între Europa şi România. Companiile vor face aceste investiţii conform regulilor din piaţă şi regulilor. Prin urmare, dacă au oportunităţi, cred că vor veni să investească, nu doar în Europa, dar şi în România. Dar aş vrea să vă spun câte ceva despre relaţia dintre Uniunea Europeană şi China. Pentru că UE este un partener foarte important pentru China şi avem şi un parteneriat strategic semnat. Relaţiile dintre noi sunt o componentă importantă în construirea unei noi ordini mondiale, promovată de China. După stabilirea relaţiilor diplomatice între China şi UE, acum 40 de ani, am realizat o creştere accelerată a relaţiilor bilaterale. Ambele părţi se ocupă de construcţia parteneriatului dintre China şi UE, pentru pace, creştere economică, reforme şi civilizaţie. Noi îi spunem parteneriatul în patru puncte. Avem de asemenea în vedere agenda strategică a UE pentru 2020. Aşa cum prevede această agendă, avem 17 mecanisme de cooperare între China şi UE. Iar aceste mecanisme lucrează activ în acest sens. Trebuie să spun că volumul de comerţ între China şi UE este foarte mare, aproape 600 de miliarde de dolari. Vorbim deci despre un partener comercial important pentru China. Şi cooperăm în multe domenii, cum ar fi infrastructura, energia, nu doar politic, desigur şi aceasta este importantă, dar la fel sunt şi alte domenii. Noi, partea chineză, acordăm o importanţă mare dezvoltării relaţiilor cu UE, iar România este un membru foarte important al UE şi un membru activ în cadrul Uniunii. Sperăm că România va juca un rol important în dezvoltarea relaţiilor noastre cu Uniunea Europeană, avem nevoie aşadar de ajutorul dvs.

130 de miliarde de dolari. Atât cheltuie anual China pentru armata pe care o deține. Iar pentru anul în curs, guvernul de la Beijing a anunțat o creștere cu zece procente a bugetului, în special pentru dezvoltarea marinei militare.

Cristina Cileacu: China are cea mai mare armată din lume. Dar este economia ţării suficient de puternică pentru a susţine nivelul ridicat al cheltuielilor militare?

Feihong Xu: Istoria ne-a învăţat că dacă rămâi în urmă poţi fi atacat. Iar noi nu am uitat acest lucru. Avem nevoie de forţă militară pentru a ne proteja securitatea naţională, să permitem chinezilor să muncească şi să trăiască în pace şi pentru ca ei să se simtă în siguranţă. Modernizarea sistemului nostru naţional de apărare este o parte importantă din modernizarea ţării noastre, care presupune anumite cheltuieli. Iar acest lucru poate fi explicat mai bine de partea din PIB alocată acestor cheltuieli. Experienţa dezvoltării militare a ţărilor importante arată că dacă cheltuielile militare sunt menţinute între 2-4% din PIB, economia nu va fi afectată. În ultimii 15 ani, cheltuielile militare ale Chinei au fost undeva în jurul valorii de 1,5% din PIB, cel mai mult am cheltuit 1,7%. Dacă privim la restul lumii, în aceeaşi perioadă, cheltuielile militare ale SUA au fost între 3,5-4% din PIB, în timp ce Japonia a avut cea mai mare creştere din ultimii trei ani consecutiv. În China, cheltuielile pentru apărare nu sunt mai mari de 6% din PIB. De aceea, dezvoltarea militară se face în armonie cu dezvoltarea socială şi economică din China. 

Beijingul are nevoie de o marină militară dezvoltată și pentru a se impune în rezolvarea situației conflictuale din sudul Mării Chinei. Aici este una dintre cele mai aglomerate rute maritime comerciale din lume. Câteva insule nepopulate din această zonă sunt motiv de ceartă între China, Vietnam și Filipine. Cine deține cu acte în regulă pământul poate să își asume și dreptul asupra apei din jurul lui, adică să aibă ape teritoriale.

Cristina Cileacu: China, Vietnam şi Filipine îşi dispută dreptul de proprietate asupra câtorva insule din sudul Mării Chinei. China poate depăşi din punct de vedere militar Vietnamul şi Filipinele. Va fi folosită forţa în acest caz, pentru a obţine controlul asupra insulelor?

Feihong Xu: Este o întrebare importantă şi de asemenea o problemă importantă. Insulelor din sudul Mării Chinei le spunem în chineză „Insulele Nansha”. Este aşa pentru că în disputele suprapuse declanşate de ocupaţia ilegală făcută de câteva ţări vecine asupra insulelor şi recifelor chinezeşti şi de pretenţiile asupra drepturilor şi intereselor maritime în zona acestor insule din sudul Mării Chinei, China are suverenitate indisputabilă asupra insulelor Nansha şi apelor din jurul lor, cu dovezi istorice şi legale. Am iniţiat şi am promovat rezolvarea diferenţelor şi a dezvoltării comune. Abordarea comună ar rezolva problemele din sudul Mării Chinei. Acest lucru înseamnă că problemele relevante ar trebui să fie abordate de ţările direct preocupate de această regiune prin negocieri şi consultări paşnice, cu respect pentru faptele istorice şi legile internaţionale. Pacea şi stabilitatea din sudul Mării Chinei trebuie păstrate de China şi de ţările ASEAN. Aceasta nu este doar conform cu legile internaţionale, dar este şi un punct de vedere comun al Chinei şi al ţărilor ASEAN, aşa cum este prevăzut în declaraţia comună a părţilor în acest caz. Cu siguranţă este cea mai bună şi mai eficientă metodă de rezolvare a disputelor. Sunt multe chestiuni de rezolvat în această privinţă. Dacă am recurge la forţă, vom crea haos. Conform principiilor fundamentale ale diplomaţiei sale, China este hotărâtă să aibă relaţii de bună vecinătate şi parteneriate cu ţările vecine şi să aducă armonie, securitate, prosperitate şi vecinilor, să practice conceptul de apropiere, sinceritate, împărţire, prosperitate şi incluziune. China va fi o forţă fermă pentru protecţia păcii şi stabilităţii în această regiune.

Cristina Cileacu: Sunt rapoarte ale serviciilor secrete care spun că China construieşte insule artificiale în sudul Mării Chinei, pentru a-şi creşte prezenţa militară şi civilă în zonă. Este adevărat?

Feihong Xu: Toate aceste proiecte sunt făcute pe propriile noastre insule. Nu cred că este problema altor oameni când vine vorba despre ce face cineva la el acasă. Aceste construcţii vor fi folosite pentru scopuri civile şi de asemenea pentru toţi pasagerii care vor trece prin sudul Mării Chinei.

Mișcările militare ale Chinei îngrijorează Statele Unite. Iar investițiile în marină ale guvernului de la Beijing amenință dominația americană în regiunea Asia-Pacific.

Cristina Cileacu: America a aprobat de curând noua sa strategie militară şi în această privinţă, state precum China şi Rusia sunt considerate drept agresive şi ameninţătoare în ceea ce priveşte siguranţa promovată de SUA. Cum sunt relaţiile cu SUA?

Feihong Xu: Relaţiile dintre China şi SUA? China este cea mai populată ţară din lume şi de asemenea cea mai mare ţară în curs de dezvoltare, dar şi a doua cea mai mare economie mondială. SUA sunt cea mai dezvoltată ţară din lume şi de asemenea entitatea economică numărul unu la nivel mondial. Ambele ţări menţin relaţii bune cu toate celelalte state din lume şi îşi doresc ordine internaţională, pieţe sănătoase şi o situaţie stabilă în lume. Relaţiile cu SUA rămân stabile, în întregul lor, relaţiile au şi rezultate.

Îngrijorarea americană crește și din cauza apropierii militare dintre China și Rusia. Președinții Xi Jinping și Putin au planuri comune mari și par hotărâți să le transforme în realitate. Ambele state sunt interesate să țină Europa și SUA departe de resursele din Asia Centrală.

Cristina Cileacu: China şi Rusia au anunţat împreună o nouă eră militară, aşa cum au numit-o. Ce înseamnă acest lucru?

Feihong Xu: China şi Rusia şi-au construit un parteneriat strategic clar de coordonare. Iar dezvoltarea relaţiilor este bazată pe principiul egalităţii, încrederii şi susţinerii reciproce, prosperitate comună şi prietenie de durată. Şi nu poate fi schimbat de influenţele situaţiei internaţionale sau ale factorilor externi. Recent, preşedintele Chinei, dl Xi Jinping, a fost invitat să participe la marcarea a 70 de ani de la Ziua Victoriei, în Rusia, şi a fost în vizită. În timpul acestei vizite, cei doi şefi de stat au semnat o serie de acorduri şi programul de cooperare comun va progresa cu ajutorul instrucţiunilor din aceste acorduri. Relaţiile dintre China şi Rusia sunt foarte apropiate. Am avut vizite la cel mai înalt nivel de ambele părţi. În ultimii ani, preşedintele Chinei şi cel al Rusiei s-au întâlnit de multe ori atât bilateral, cât şi în cadrul reuniunilor internaţionale. La nivel economic avem de asemenea o foarte bună colaborare, la fel de bună ca cea din zona de petrol şi gaze. Rusia este un vecin foarte important şi de asemenea de cooperare pentru China.

Oricât de importante sunt interesele economice separate ale marilor puteri, amenințarea pe care terorismul o proiectează asupra lor este comună.

Cristina Cileacu: China împreună cu SUA şi Rusia ar trebui să facă ceva şi în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului la nivel mondial. Ce planuri aveţi în această privinţă?

Feihong Xu: Terorismul este inamicul comun al omenirii, iar China are o poziţie clară în ceea ce priveşte antiterorismul. Aceasta înseamnă că China este împotriva tuturor formelor de terorism şi atacuri teroriste, conduse sau susţinute de oricine şi este gata să coopereze mai aproape cu lumea pentru combaterea terorismului. Recent au avut loc atacuri teroriste în Kuwait, Tunisia şi Franţa. Ne-am exprimat condoleanţele pentru victime şi sprijinul pentru guvernele acestor ţări, pentru familiile victimelor. Deci, cred că întreaga comunitate internaţională trebuie să facă eforturi pentru a lupta împotriva terorismului. Trebuie să urmăm principiile Cartei Naţiunilor Unite şi alte norme recunoscute internaţional în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale şi toate ţările trebuie să se unească în faţa provocării pe care o reprezintă terorismul şi să devină apărătoarele păcii şi stabilităţii mondiale. Credem că este nevoie şi de distrugerea terenului pe care se dezvoltă terorismul. Pentru a îndepărta orice spectru de dezvoltare a terorismului trebuie să ne gândim la dezvoltare economică şi socială, o abordare corectă a conflictelor originale şi la dialog de pe poziţii egale între diferite civilizaţii, religii şi grupuri etnice. China este gata să dezvolte cooperarea cu toate ţările, inclusiv cu România, pentru a asigura pacea şi liniştea lumii.

Pe agenda internațională se află și problema mediului înconjurător, pentru că poluarea nu are granițe. Iar China este cel mai mare poluator din lume.

Cristina Cileacu: Mediul este o chestiune importantă pe toată planeta şi China are probleme mari în această privinţă. Ce măsuri se iau?

Feihong Xu: China caută metode noi de îmbunătăţire a calităţii aerului şi să reducă poluarea. Au fost luate măsuri, se pot vedea. În 2013 consulatul de stat din China a emis un plan de acţiune în ceea ce priveşte prevenţia şi controlul poluării aerului, prin introducerea de măsuri clare şi a 35 de metode de îmbunătăţire a calităţii aerului, care combinate cu optimizarea structurii economice, dezvoltarea inovaţiei şi protecţia mediului, în 2014, în 74 de oraşe din China rata de poluare a fost redusă cu 1,5% în medie, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent.

Lucrez în România de aproape jumătate de an şi m-am bucurat de aerul curat şi mediul frumos, foarte mult. România este o ţară foarte frumoasă şi de asemenea, aici este acordată multă atenţie protecţiei mediului. Sperăm că România şi China îşi vor dezvolta cooperarea în acest domeniu.

Cristina Cileacu:Tocmai aţi spus că sunteţi în România de jumătate de an şi că vă bucuraţi de aerul pe care îl avem aici. Dar puteţi să îmi spuneţi ce altceva vă place, dar mai ales ce nu vă place în România?

Feihong Xu: Este o întrebare grea. În ultimele şase luni am avut contacte dese cu românii, nu doar cu autorităţile centrale şi locale, dar şi cu alţi oameni care lucrează în domeniul afacerilor, educaţiei, culturii şi alte zone. Am impresii foarte bune, mai ales în ceea ce priveşte prietenia dintre China şi România. Oriunde merg, nu mă simt deloc ciudat, mă simt ca acasă alături de toţi aceşti oameni. Este foarte uşor să intri în contact şi să comunici cu românii, iar acest lucru este foarte bun pentru mine şi munca mea. 

Bineînțeles că Guvernul și Ministerul de Externe ne-au sprijinit în munca pe care o facem la ambasadă. Și am lucrat foarte mult la promovarea schimburilor diferite dintre țările noastre. Totul este destul de bun pentru mine, chiar și transportul, dacă îl comparăm cu cel de la Beijing. Poate mulți dintre dvs se plâng de traficul din București, dar dacă mergeți la Beijing veți realiza că este mult mai simplu să conduci la București.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri