PAȘAPORT DIPLOMATIC. Fotoreporter: „Armenii sunt mult mai motivați și mai mândri decât românii”
În timpul Primului Război Mondial, la marginea de răsărit a Europei, începea exterminarea metodică a armenilor. Numărul exact al victimelor nu este cunoscut nici astăzi, diferitele estimări variază între 500 de mii şi un milion 500 de mii.
Evenimentele din perioada care se întinde de la 1915 până în 1923 sunt cunoscute sub denumirea de genocidul armenilor, iar documentele şi martorii arăta că a fost comis de militari ai imperiului otoman. Turcia nu a recunoscut niciodată crimele. Nici România.
De aceea, la noi nu se vorbeşte despre aceste evenimente. Un fotojurnalist român, impresionat de cele întâmplate atunci, a început un proiect prin care să cunoască mai bine armenii din România, cei care au purtat în ei mai departe credinţa strămoşilor lor.
„Religia este pentru armeni factorul mobilizator, în jurul bisericii dezvoltându-se toate activitățiile comunităţii. Primul loc a fost Gherla, trebuie să spun că a fost construit de armeni în totalitate, pe la 1700. Când au venit masiv în Transilvania au construit trei oraşe, Gherla, Dumbrăveni şi Frumoasa şi au construit zona respectivă. Puţini ştiu despre asta, despre amprenta armenească din zona Transilvaniei”, a povestit fotograful Andreea Tănase pentru emisiunea „Pașaport diplomatic”.
După ani de experienţă în reportaje foto pentru clienţi ca Amnesty Internaţional, Naţional Geographic sau Die Welt, Andreea Tanase a început un reportaj despre genocidul armean, căutând şi urmele armenilor din România care s-au întors în patria-mama.
„Am ajuns şi în Armenia pentru că am vrut să îi cunosc pe armenii care au plecat din Armenia după cel de-al Doilea Război Mondial şi au plecat în patria-mamă când a fost posibil. Au fost dezamăgiţi, bineînţeles, pentru că piciorul sovietic era deja bine înfipt acolo şi n-au putut să trăiască acolo aşa cum şi-au dorit”, a relatat Andreea Tanase.
Timp de patru ani, fotograful român a călătorit prin Armenia, realizând numeroase interviuri, de la directorul muzeului genocidului până la supravieţuitori ai vremurilor sângeroase. A plătit singură toate costurile şi toate acestea ca să înţelegem mai bine lumea în care trăim şi oamenii cu care trăim împreună.
„Românii nu ştiu foarte clar ce înseamnă a fi armean. Deseori sunt confundaţi cu aromânii sau albanezii. A fost unul din motiovele pentru care am ales să fac fotodocumentar. Armenii seamănă mult, dar sunt mult mai motivaţi şi mai mândri ca românii şi aşa cum spunea Nicolae Iorga, sunt un neam ales”, a mai spus fotograful.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
