Analiză Planul de război al lui Xi Jinping. Cum ar putea China să preia controlul asupra Taiwanului fără să tragă un singur foc

Parada militară, organizată săptămâna trecută de către președintele chinez Xi Jinping, a avut scopul de a intimida Taiwanul și de a întări opinia SUA că nu merită să intre în război pentru apărarea acestei insule. După succesul diplomatic de la Beijing, liderul chinez poate că se simte încrezător, dar impunerea autorității Beijingului asupra acelui avanpost al democrației din largul coastelor este încă plină de incertitudini. „Marea lui enigmă”, susține Philip Shetler-Jones de la think tank-ul Royal United Services Institute (RUSI), „este cum să obțină Taiwanul fără a aduce China în război cu SUA”. Atitudinea președintelui Trump, sau a succesorului său, va fi, prin urmare, crucială, scriu jurnaliștii The Times.

Scenariu de război

Pentru a ilustra cât mai bine ceea ce, potrivit unor analiști politici ar putea constitui planul de război al lui Xi Jinping, jurnaliștii britanici au desfășurat următorul scenariu: imaginați-vă că suntem în octombrie 2027 și, în lumina slabă a serii, un convoi de mașini care transportă oficiali din Beijing ajunge în centrul orașului Taipei, capitala Taiwanului. Apariția lor, cu scopul de a înființa o misiune permanentă de legătură, urmează unei carantine navale și aeriene de o lună a insulei de către forțele chineze masive.

Au avut loc lupte aeriene și câteva ciocniri pe mare, dar pierderile au fost minore. În acest moment de tensiune maximă, partidele de opoziție din Taiwan, care împreună formează majoritatea în Parlament, organizează o lovitură de stat constituțională împotriva președintelui pro-occidental al insulei și invită Republica Populară să trimită o echipă pentru a preveni alte „neînțelegeri”.

Piețele bursiere mondiale, agitate de săptămâni întregi de când Beijingul a declarat blocada de facto, încep să se stabilizeze, iar președintele SUA declară că va respecta voința parlamentului taiwanez, retrăgând flota americană. În timp, va deveni clar că această nouă legație din Taipei, asemănătoare biroului de legătură al guvernului central popular înființat în Hong Kong după retrocedarea din 1997 de către Marea Britanie, va deveni adevărata sursă de putere și patronaj.

Președintele Xi promite să respecte caracterul distinctiv al insulei, criza globală este dezamorsată, iar el primește o primire triumfală la cel de-al 21-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez. Acolo sunt distribuite documentele pentru a-l vota pentru un al patrulea mandat fără precedent la putere.

Acest scenariu pentru preluarea Taiwanului de către China poate părea improbabil și presupune, cu siguranță, că lucrurile vor evolua în favoarea lui Xi. Însă ipotezele sale privind preferința Chinei de a evita o invazie pe scară largă și pregătirile pentru a exploata diviziunile politice ale insulei sunt în concordanță cu așteptările șefilor serviciilor de informații și ai politicienilor din țările cele mai interesate.

Cum ar putea reacționa SUA

Atitudinea președintelui Trump, sau a succesorului său, este, însă, crucială, notează The Times. Miniștrii britanici au concluzionat că Trump nu este pregătit să înceapă un război pentru apărarea Taiwanului. Subliniind această percepție și ceea ce el a considerat a fi greșeli diplomatice ale Americii, fostul ministru de Externe, William Hague, a scris în The Times că Xi „intenționează ca Taiwanul să cadă în brațele poporului chinez”.

Îngrijorările cu privire la poziția lui Trump au fost alimentate de recentul amânare a vizitei ministrului Apărării taiwanez la Washington și de comentariile optimiste ale președintelui cu privire la încheierea unui acord comercial cu Xi.

Pentru a spori îngrijorările Taipeiului, scurgerile de informații din noua Strategie de Securitate Națională sugerează că Trump este pe cale să renunțe la izolarea Chinei ca obiectiv principal al politicii SUA, în favoarea apărării teritoriului național.

Administrația americană nu are o poziție unitară în această privință. Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a folosit un limbaj mai dur decât președintele său, avertizând în luna mai asupra consecințelor regionale devastatoare în cazul în care Republica Populară ar încerca să forțeze problema: „Amenințarea pe care o reprezintă China este reală. Și ar putea fi iminentă”.

Trump consideră că are o înțelegere cu Xi în privința Taiwanului, susținând că liderul chinez i-a spus: „Nu o voi face niciodată atâta timp cât tu ești președinte”. Pericolul de a-i răni mândria lui Trump este un motiv în plus pentru China de a evita o invazie spectaculoasă în stilul Zilei Z, arată The Times.

Riscului unei intervenții americane i se adaugă pericolul unui șoc economic global, rezultat din întreruperea exporturilor de microprocesoare din Taiwan, făcând ca opțiunea „invaziei” să fie puțin probabilă, cel puțin în următorii câțiva ani.

Distanța dintre Taiwan și continent, numărul redus de plaje potrivite pentru debarcare și coastele dens construite ar face din aceasta o operațiune extrem de incertă.

S-a dovedit a fi o provocare prea mare chiar și pentru imensele forțe armate mobilizate ale Americii, care în 1944 au abandonat planurile pentru Operațiunea Causeway, un asalt asupra insulei aflate atunci sub control japonez, care ar fi necesitat peste 700.000 de soldați și ar fi durat luni de zile, concluzionează jurnaliștii britanici.

Editor : C.A.