Aleksandra Prokopenko, sociolog şi fostă consilieră la Banca Centrală a Rusiei între 2017 şi 2022, a explicat într-un interviu acordat France Presse modul în care elitele ruse s-au raliat, „de frică”, războiului lansat de preşedintele Vladimir Putin în Ucraina, descriind această categorie a societăţii ruse drept o cohortă de „yesmeni şi lachei”.
„Nivelul de paranoia cu care oamenii sunt nevoiţi să trăiască este atât de mare încât le este frică să gândească - şi cu atât mai mult să se exprime”, afirmă Prokopenko, fostă consilieră a prim-vicepreşedintelui Băncii Centrale ruse, relatează Agerpres.
Aleksandra Prokoponeko (40 de ani) a părăsit Rusia în martie 2022, la o lună după invazia la scară largă în Ucraina. „Războiul a fost un eveniment care m-a schimbat profund”, spune ea: „Mi-a provocat o gravă criză identitară”.
După ce a trecut prin Kazahstan şi apoi prin Serbia, ea s-a stabilit în Germania, unde în prezent desfăşoară cercetări privind politicile publice ruse la Carnegie Russia Eurasia Centre. În 2025, Moscova a declarat-o „agent străin”, o etichetă echivalentă cu cea de duşman al statului.
În cartea sa „De la suverani la servitori. Cum a remodelat războiul din Ucraina elita rusă” (a cărei traducere în limba engleză este prevăzută pentru această vară/ „From Sovereigns to Servants. How the War against Ukraine Reshaped Russia's Elite”), autoarea - care a fost şi jurnalistă acreditată la Kremlin - până la retragerea acreditării sale în 2017 - descrie frica şi neîncrederea care au cuprins cercurile înalte ale puterii din Rusia.
Responsabili politici şi oameni de afaceri au început să-şi scoată ceasurile inteligente sau să-şi lase telefoanele mobile în serviete înaintea reuniunilor sensibile pentru a evita supravegherea din partea serviciilor de securitate.
Un tânăr viceministru, care, temându-se să nu fie ascultat în timpul unei întâlniri într-o „cafenea cu ştaif”, s-a aşezat pe telefon, dar s-a trezit într-o situaţie foarte jenantă când un ton de apel s-a auzit de sub fundul său, povesteşte ea în această carte. Cartea are la bază interviuri cu personalităţi economice şi politice de rang înalt, care au vorbit sub protecţia anonimatului.
Cum au reacţionat elitele ruse la decizia lui Putin de a invada Ucraina
La Moscova, în pofida trupelor ruse desfăşurate la frontieră timp de mai multe luni, puţini credeau că Putin va invada Ucraina. „Bătrânul este cu siguranţă nebun, dar nu e prost”, relatează autoarea, citând una dintre sursele sale.
Intrarea în război a reprezentat un şoc pentru mediile politice şi economice din Rusia. „Mii de persoane au întreprins eforturi zeci de ani construind afaceri”, dar „în numai câteva luni, Putin a distrus totul”, spune ea, citând o altă sursă. Unii au încercat să-l convingă pe Putin să pună capăt ostilităţilor. În zadar. Foarte repede, elitele au îmbrăţişat războiul.
Igor Şuvalov, considerat înainte una dintre principalele figuri liberale din cadrul guvernului, este unul dintre primii care s-au raliat războiului. Preşedinte al Băncii publice de dezvoltare (VEB), el s-a prezentat la o petrecere purtând un tricou cu sigla „Z”, simbolul invaziei conduse de Moscova, scrie Aleksandra Prokopenko, care spune că niciuna dintre personalităţile intervievate de ea nu susţine războiul, dar că nimeni nu ar îndrăzni să spună asta în public. „Asta nu va schimba nimic şi nu va ajuta pe nimeni”, redă ea cuvintele lor. „Şi, în plus, e de groază!”.
Modul în care este perceput Putin s-a schimbat
Dacă unii funcţionari, precum autoarea şi-au dat demisia şi au plecat din ţară, nu s-au înregistrat demisii în masă în sectorul public din Federaţia Rusă. Unii nu voiau să-şi piardă posturile confortabile. Alţii considerau că experienţa lor era necesară în această perioadă critică pentru Rusia.
Potrivit autoarei, membrii elitei ruse nu se văd drept responsabili de „catastrofa provocată de putinism în ţară”. Temându-se pentru bunurile, libertatea şi viaţa lor, aceştia au devenit „yesmeni şi lachei, atenţi la la toanele autocratului”.
Dar păturile de la vârf sunt obosite de conflict, de incertitudine şi represiune, susţine Aleksandra Prokopenko: „Toată lumea doreşte foarte mult ca războiul să ia sfârşit”.
Ea spune că a fost surprinsă să observe că, deşi mulţi se temeau pentru interesele lor atunci când Evgheni Prigojin, liderul grupării paramilitare Wagner, a încercat o rebeliune în 2023, mulţi din păturile de la vârf au văzut acest episod ca pe o oportunitate de schimbare.
Modul în care este perceput Putin a evoluat de asemenea, potrivit ei. În timp ce mulţi îi spuneau înainte „şeful”, în prezent, liderul de la Kremlin - în vârstă de 73 de ani - aflat la putere din 2000, este numit „bătrânul”.
„Putin a ipotecat în mare măsură viitorul” Rusiei, afirmă ea. Dar elitele ruse nutresc de asemenea un „profund resentiment faţă de Occident”, în special din cauza sancţiunilor care le vizează pe unele dintre ele. „Şansele de a vedea producându-se o schimbare democratică şi liberală (în Rusia) sunt reduse”, apreciază pe un ton pesimist Aleksandra Prokopenko în interviul pentru AFP.
Editor : M.I.
