Reconstrucția Fâșiei Gaza, misiune grea. Războiul a produs pagube de 70 de miliarde de dolari. „Este mai rău decât să o iei de la zero”

În timp ce mii de locuitori din Gaza se întorceau în cartierele lor după încetarea focului, cei mai mulți se așteptau să-și găsească locuințele în ruine. Perspectiva reconstruirii acestor clădiri, a afacerilor și a tuturor instituțiilor și serviciilor necesare pentru revenirea la o viață normală în Gaza este descurajantă din orice punct de vedere: ONU estimează că pagubele se ridică la 70 de miliarde de dolari. BBC îl citează, în cadrul unui reportaj, pe Andreas Krieg, expert în securitate în Orientul Mijlociu la King's College London: „Este mai rău decât să începi de la zero - aici nu începi de la zero, ci de la moloz”.

Nivelul de distrugere din Fâșia Gaza este „în prezent de aproximativ 84%. În anumite părți ale enclavei palestiniene, cum ar fi orașul Gaza, acesta ajunge chiar la 92%”, spune Jaco Cilliers, reprezentantul special al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru palestinieni.

Aceste distrugeri au creat cantități colosale de moloz. Evaluările efectuate de BBC, pe baza datelor recente din satelit, sugerează că ar putea exista peste 60 de milioane de tone de moloz care așteaptă să fie îndepărtate în Gaza.

Orice proces de reconstrucție post-conflict trebuie să înceapă cu îndepărtarea rămășițelor războiului.

Îndepărtarea molozului

Cele câteva milioane de tone de moloz care acoperă acum Fâșia Gaza nu sunt doar grămezi de beton și de metal contorsionat. Ele conțin și rămășițe umane și bombe neexplodate.

„Din perspectiva siguranței și a umanității, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să asiguri siguranța locurilor care au fost bombardate”, spune Philip Bouverat, fost director executiv al JCB.

Urmează un proces de sortare, separare și zdrobire a resturilor. După îndepărtarea materialelor precum plasticul și oțelul, betonul rămas poate fi măcinat și reutilizat.

Acest lucru va pune bazele construcției, dar eforturile de reconstrucție vor necesita importul în masă de materiale.

„Acest lucru nu se va realiza cu camioane care trec granița. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să construim un port de apă adâncă, pentru că astfel se pot aduce mii de containere”, a adăugat domnul Bouverat.

Când locurile vor fi curățate, serviciile esențiale, cum ar fi apa, canalizarea și electricitatea, vor putea fi restabilite, spune el.

Apă și canalizare

Apa potabilă este o nevoie urgentă pentru locuitorii din Gaza. Conform estimărilor UNICEF, peste 70% din cele 600 de instalații de alimentare cu apă și de canalizare din teritoriu au fost avariate sau distruse începând cu 7 octombrie 2023.

După recentul anunț al încetării focului, soldații israelieni au pozat în fața unei stații de epurare a apelor uzate din orașul Gaza, care fusese incendiată. Distrugerea a avut loc chiar înainte ca armata israeliană să se retragă dintr-o poziție situată în apropierea acestei infrastructuri.

Tratarea apelor uzate este esențială pentru prevenirea acumulării de canalizare și răspândirea bolilor. Medicii au afirmat că Gaza are rate ridicate de boli care pot ucide copiii, și chiar risc de holeră în unele zone.

În imaginile din satelit, se pot observa daunele aduse turnurilor biologice ale stației de epurare a apelor uzate Sheikh Ejleen, care sunt principalele componente utilizate pentru tratarea apelor uzate.

În Gaza există șase stații de epurare a apelor uzate. „Toate sunt avariate”, a declarat Maher Najjar, director adjunct al Coastal Municipalities Water Utility (CMWU), care supraveghează și gestionează reparațiile infrastructurii de apă din Gaza.

De la începutul războiului, reparațiile au fost extrem de îngreunate de pericolul iminent reprezentat de atacurile aeriene și de artilerie israeliene și de lipsa uneltelor, a spus el. Unele instalații au fost atacate din nou după ce au fost reparate.

IDF a declarat că acțiunile sale sunt „bazate pe necesități militare și în conformitate cu dreptul internațional”, întrucât încearcă să împiedice Hamas „să amenințe cetățenii Israelului”.

Pe lângă instalațiile de tratare a apelor uzate, Gaza are stații separate care furnizează apă potabilă curată și care au suferit, de asemenea, daune majore.

Imaginile din satelit din aprilie 2024 arată o uzină de desalinizare a apei de mare care aproviziona nordul Gazei și orașul Gaza încă intactă. Dar, la începutul lunii mai, aceasta fusese distrusă.

„Vorbim despre fântâni de apă avariate, rețele avariate, rezervoare, conducte de transport. Este foarte greu să știm de unde să începem. Pentru început, avem nevoie de cel puțin 50 de milioane de dolari pentru a restabili aproximativ 20% din serviciile pentru populație”, a spus Najjar. „Pierderea totală este de aproximativ 1 miliard de dolari, poate mai mult”.

Problema locuințelor

Imaginile din satelit arată nivelul distrugerilor dintr-o zonă din Sheikh Radwan, un cartier din nord-estul orașului Gaza.

În august, înainte ca IDF să ocupe orașul, pe care l-a numit „ultima fortăreață” a Hamas, multe străzi păreau în mare parte intacte. Până săptămâna trecută, întregi zone ale cartierului au fost distruse, pe măsură ce IDF a înființat o bază.

Pe parcursul războiului, centrul satelitar al ONU, Unosat, estimează că un total de 282.904 case și apartamente din Gaza au fost avariate sau distruse.
Dar aceste cifre sunt probabil subestimate, deoarece nu includ încă operațiunile militare recente din orașul Gaza, cum ar fi distrugerea din Sheikh Radwan.

Administrația municipală din Gaza, condusă de Hamas, a declarat că 90% din drumurile sale au fost, de asemenea, avariate. Potrivit lui Shelly Culbertson, cercetătoare principală în domeniul politicilor la think tank-ul RAND Corporation din Washington, reconstrucția locuințelor din Gaza „ar putea dura zeci de ani”:

După bombardamentele israeliene asupra Gazei din 2014 și 2021, reconstrucția locuințelor a fost lentă, deoarece Israelul nu a permis introducerea unei cantități mari de materiale de construcție, pe motiv că acestea aveau dublă utilizare. Dacă reconstruim acum așa cum s-a făcut în 2014 și 2021, va dura 80 de ani. Cu o planificare bună, ar putea dura mai puțin

„O planificare bună înseamnă proiectarea unor tabere care pot fi transformate în cartiere și ajutarea oamenilor să se întoarcă și să-și reconstruiască locuințele distruse”, a adăugat Culbertson.

Energie electrică

Sistemul de energie electrică din Gaza era supus unei presiuni mari chiar și înainte de război. Întreruperile de curent erau frecvente, iar majoritatea locuitorilor din Gaza beneficiau de energie electrică doar câteva ore pe zi.

Istoric, cea mai mare parte a energiei electrice din Gaza provine din liniile electrice care o leagă de Israel și de centrala electrică pe motorină din Gaza, cărora li s-au adăugat în ultimii ani câteva panouri solare instalate pe acoperișuri și pe clădiri publice.

Din 11 octombrie 2023, Gaza a suferit o întrerupere aproape totală a energiei electrice, după ce Israelul a întrerupt alimentarea externă cu energie electrică. O excepție a fost alimentarea directă a uzinei de desalinizare din sudul Gazei, care furnizează apă potabilă curată. Israelul a reconectat alimentarea acestei uzine la 14 noiembrie 2024, apoi a întrerupt-o din nou la 9 martie 2025, înainte de a o reconecta încă o dată.

Centrala electrică din Gaza nu a funcționat din cauza lipsei de combustibil, iar instalațiile solare au suferit daune pe scară largă.

Rețeaua electrică fiind în mare parte defectă, serviciile esențiale au depins de generatoarele diesel limitate și de panourile solare rămase.

O evaluare comună realizată la începutul acestui an de Banca Mondială, Uniunea Europeană și ONU a estimat că peste 80% din activele de producere și distribuție a energiei electrice au fost distruse sau sunt nefuncționale de la începutul războiului, costul estimat al daunelor fiind de peste 494 de milioane de dolari.

Gaza Electricity Distribution Cooperation (Gedco), compania responsabilă de gestionarea aprovizionării cu energie electrică în Fâșia Gaza, afirmă că 70% din clădirile și instalațiile sale au fost distruse din octombrie 2023 încoace.

Agricultura

Analiza realizată de profesorul He Yin de la Universitatea de Stat din Kent a constatat că, în Fâșia Gaza, 82,4% din culturile anuale și peste 97% din culturile arborescente au suferit probabil daune în timpul războiului, până la 10 august anul acesta.

Declinul agriculturii, combinat cu restricțiile prelungite asupra ajutorului umanitar, a dus la o gravă insecuritate alimentară pe tot parcursul conflictului, culminând cu declararea stării de foamete în orașul Gaza în septembrie.

Unosat atribuie acest declin „impactului activităților precum demolarea, circulația vehiculelor grele, bombardamentele, tirurile de artilerie și alte dinamici legate de conflict”.

Experții afirmă că, pentru ca agricultura să se redreseze, terenurile trebuie curățate „cât mai urgent” de bombe neexplodate, obuze și mine: „Dacă pot cultiva propriile recolte, se pot hrăni singuri, și cu cât facem asta mai repede, cu atât mai bine”.

Educația

Aproximativ jumătate din populația din Gaza înainte de război avea sub 18 ani, astfel încât reconstrucția școlilor este esențială pentru revenirea la o viață normală.

Clădirile școlare au devenit adăposturi pentru palestinienii strămutați pe durata conflictului și au fost frecvent ținta forțelor IDF, cu justificarea că adăposteau centre de „comandă și control” pentru Hamas și grupurile afiliate.

Agenția de ajutor a ONU pentru Palestina, Unrwa, care a administrat odată 288 de școli în Gaza, afirmă că 91,8% din toate clădirile școlare vor necesita „reconstrucție completă sau lucrări majore de reabilitare pentru a fi din nou funcționale”.

Nici instituțiile de învățământ superior nu au fost scutite. De exemplu, în decembrie 2023, Universitatea al-Azhar din sudul orașului Gaza a fost aruncată în aer de trupele israeliene. Locul face acum parte din Coridorul Netzarim, una dintre numeroasele zone militarizate create de IDF pe parcursul războiului.

Aceeași soartă a avut-o și Universitatea Israa, situată la mai puțin de 2 km distanță, care a fost demolată de trupele IDF după ce a servit ca bază temporară timp de câteva săptămâni.

Editor : C.A.