Rusia consideră posibilă cooperarea spaţială cu SUA după închiderea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), a declarat marţi şeful agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Dmitri Bakanov, citat de EFE.
„Le-am dezvăluit unele dintre caracteristicile tehnice (ale proiectelor noastre), iar ei ne-au împărtăşit şi nouă unele dintre caracteristicile lor tehnice, şi există posibilitatea ca după ISS să putem coopera pe orbită”, a declarat el într-un interviu difuzat la televiziunea de stat rusă.
Bakanov a menţionat că Roscosmos şi NASA menţin în prezent o cooperare intensă pe platforma orbitală internaţională.
„Echipajul este bine coordonat, deoarece efectuăm zboruri interspaţiale şi avem două segmente pe ISS: cel rusesc şi cel american. În esenţă, este o infrastructură comună, un fel de microstat pe orbita Pământului”, a spus el.
Oficialul rus a mărturisit că, în ciuda tensiunilor actuale dintre Rusia şi Statele Unite, „este esenţial să înţelegem că nu putem exista pe ISS fără sprijin reciproc”.
„Trebuie să ne ajutăm reciproc şi, dacă se întâmplă ceva, doar un partener poate veni în ajutor”, a declarat el.
De asemenea, Bakanov a profitat de ocazie pentru a comenta solicitarea Statelor Unite de a prelungi funcţionarea staţiei până în 2030, cu doi ani mai mult decât era planificat.
„Susţinem pe deplin această propunere, deoarece este o infrastructură unică, iar acest lucru ne va permite să efectuăm o altă serie de experimente pe orbită în cadrul acestui proiect comun”, a afirmat el.
Totuşi, şeful Roscosmos a subliniat că „acest lucru nu influenţează în niciun fel” planurile sale de „a crea Staţia Orbitală Rusă”.
„Primul său modul va fi fabricat şi lansat în 2028”, a anunţat el.
ISS şi-a început existenţa în 1998, când modulul Unity, fabricat în Statele Unite, şi modulul Zaria, fabricat în Rusia, au fost lansate pe orbită.
În anii următori, au fost asamblate mai multe module, din şapte ţări sau agenţii spaţiale private, până la cele 16 care alcătuiesc în prezent acest laborator orbital.
În total, ISS măsoară 109 metri de la un capăt la altul şi are şase dormitoare, două băi, o sală de sport şi panouri solare mai mari decât cel mai mare avion de pasageri din lume. Staţia are capacitatea de a andoca simultan opt nave spaţiale.
Prima expediţie care a locuit în staţia spaţială a sosit în noiembrie 2000, iar de atunci staţia a fost locuită continuu.
Aproape 300 de astronauţi din 26 de ţări au ocupat modulele sale, majoritatea americani, urmaţi de ruşi şi membri ai agenţiilor spaţiale din Japonia şi Canada.
În ciuda succesului său, atât ştiinţific, cât şi ca exemplu de cooperare internaţională, laboratorul spaţial îşi va înceta activitatea la sfârşitul anului 2030 din cauza uzurii acumulate a sistemelor sale.
Dezafectarea staţiei va permite ţărilor participante la acest proiect să îşi concentreze resursele pe misiuni de revenire pe Lună şi pe viitoarea misiune de explorare umană a planetei Marte.
Editor : Sebastian Eduard
